Creditele ipotecare sunt în cea mai proastă situaţie din ultimii zece ani. Ele sunt estimate la cel mai scăzut nivel, din cauza costurilor ridicate pentru împrumuturi și a economiei slăbite, care determină scăderea cererii.
Creditele ipotecare din Zona Euro sunt estimate să crească cu doar 1,5%, anul acesta, și 2,4%, în 2024. Este cea mai scăzută evoluție, în doi ani succesivi, din ultimul deceniu, cu o creștere ușor mai mare, de 3,3% (net), prevăzută pentru anul 2025.
Creditele ipotecare sunt în cea mai proastă situaţie
Cererea de credite de consum va încetini la 1,6%, în anul acesta, și va crește cu doar 1,9%, anul viitor, în scădere de la 2,7%, în anul 2022.
Împrumuturile către întreprinderi vor crește cu 2,7%, în acest an, înainte de a încetini la 2,2%, anul viitor, cu contracții preconizate pe piețele din Italia și Spania.
Creditele neperformante din Zona Euro vor crește doar marginal în acest an, Spania și Italia urmând să raporteze cele mai mari rate, din cauza volumului ridicat de credite ipotecare cu rată variabilă.
Citeşte şi: Semne de criză pe piața imobiliară. Împrumuturi, reduse sever, creditele neperfomante au crescut
Creditele ipotecare din Zona Euro ar urma să înregistreze cea mai mică creştere din ultimul deceniu, în anii 2023 și 2024, potrivit celei mai recente previziuni EY privind împrumuturile acordate de băncile europene, pe măsură ce costurile ridicate ale împrumuturilor, creșterea economică slabă și scăderea încrederii pe piața imobiliară determină scăderea cererii.
Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor crește cu doar 1,5%, anul acesta, și cu 2,4%, în 2024, ceea ce reprezintă cea mai mică creștere din ultimul deceniu.
Se estimează de asemenea că economia Zonei Euro va creşte cu doar 0,5%, anul acesta, și cu 0,6%, în anul 2024, iar totalul împrumuturilor bancare vor avea o creștere modestă, de 2,1%, anul acesta. ceea ce reprezintă o scădere, raportat la maximul ultimilor 14 ani, de 5%, de creștere de la an la an, înregistrat în anul 2022.
Citeşte şi: Care este țara din Europa care are cele mai mari dobânzi la creditele ipotecare. Cum stă România
Volumele împrumuturilor vor începe să se redreseze încet, creșterea urmând să ajungă la 2,3%, în 2024, 3,2%, în 2025, și 3,3%, în 2026, cu condiția ca reducerile de dobândă ale Băncii Centrale Europene așteptate în 2024 să se materializeze.
Aceasta ar trebui să aibă ca efect și reducerea costului împrumuturilor pentru gospodării și companii și să stimuleze cererea de credite.
Omar Ali, EY EMEIA Financial Services Managing Partner, comentează: „Marile economii europene continuă să funcționeze într-un mediu extrem de dificil. Ratele dobânzilor sunt la cel mai ridicat nivel de la formarea Zonei Euro, tensiunile geopolitice au crescut și, în acest an, deși inflația și prețurile la energie sunt în scădere, acestea rămân ridicate.
Citeşte şi: Agonia creditelor ipotecare, în vizorul Băncii Angliei. Costurile lunare ar putea exploda
Piața imobiliară este cea mai afectată. Pentru gospodăriile din întreaga Europă, costurile ridicate ale vieții și ale împrumuturilor înseamnă că mai puțini oameni își cumpără case, ceea ce înseamnă că împrumuturile ipotecare scad la cel mai mic nivel din ultimul deceniu.
Privind în viitor, băncile europene se confruntă cu un exercițiu de echilibru, pentru a menține bilanțuri solide, a reduce costurile și a continua în acelaşi timp să sprijine clienții.
Progresele pe care firmele le-au făcut pentru a se digitaliza - în pofida unei succesiuni de șocuri economice și a creșterii lente - le vor ajuta să aibă succes pe termen mai lung, mai ales în contextul în care ne așteptăm la o creștere economică mai puternică, începând cu anul viitor".
Creșterea creditării ipotecare va încetini la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu
Creditele ipotecare reprezintă aproape jumătate din totalul împrumuturilor din Zona Euro, iar încetinirea prognozată a creșterii creditelor ipotecare, la 1,5%, în 2023, și la 2,4%, în 2024, reprezintă cea mai slabă creștere de la an la an, în doi ani succesivi, din ultimii zece ani, și o încetinire puternică, față de creșterea de 4,9%, din anul 2022.
Mișcările reținute din piața imobiliară (în special în Germania), costurile mai mari ale împrumuturilor și înăsprirea continuă a criteriilor de creditare au ca efect atât reducerea cererii, cât și a disponibilității creditelor ipotecare.
Creșterea împrumuturilor pentru întreprinderi va continua să încetinească, pe termen scurt
Creșterea creditării bancare pentru întreprinderile din Zona Euro va scădea de la vârful de 5,5%, atins în 2022 (cel mai ridicat din 2008 încoace), la 2,7% în acest an, și la doar 2,2%, în 2024, cu contracții pe piețele din Italia și Spania.
Creșterea mai slabă din 2024 reflectă în mare măsură impactul costurilor mai mari ale împrumuturilor corporative asupra investițiilor întreprinderilor și a împrumuturilor asociate.
În pofida perspectivelor economice dificile și a incertitudinii persistente de pe piață, se preconizează că împrumuturile acordate întreprinderilor se vor accelera începând cu anul 2025, când se estimează o creștere de 3,1%, înainte de a ajunge la 3,5%, în anul 2026, pe măsură ce ratele dobânzilor scad și condițiile economice se îmbunătățesc, ajutate de inflația mai mică și de investițiile de fonduri, din programul european Next Generation EU (NGEU).
Scăderea inflației va frâna creditul de consum
După doi ani de contracție a împrumuturilor negarantate (pe parcursul anilor 2020/21), creșterea de 2,7%, înregistrată în 2022, pare să fi fost un punct culminant. În 2023, se preconizează o creștere moderată a creditului de consum, de 1,6%, urmată de 1,9%, în 2024.
Acest nivel este scăzut în comparație cu nivelurile anterioare pandemiei, în care creșterea a fost în medie de 5%, între anii 2015-19. Deși scăderea prognozată a inflației va sprijini cheltuielile discreționare ale consumatorilor, aceasta ar urma să influenţeze și creșterea cheltuielilor în numerar și a finanțărilor asociate prin intermediul cardurilor de credit și al împrumuturilor personale.
Piața de muncă puternică din statele europene și o redresare constantă a încrederii consumatorilor ar trebui să susțină creșterea cererii pentru credite de consum, iar prognoza EY European Bank Lending Forecast estimează că creșterea creditării va ajunge la 3,2%, în 2025, și la 2,9%, în 2026.
Se așteaptă ca pierderile din credite să crească marginal
O economie slabă a Zonei Euro va determina probabil o creștere a creditelor neperformante (NPL) în toate formele de creditare bancară, dar EY European Bank Lending Forecast nu se așteaptă la o creștere semnificativă, în următorii ani.
E de așteptat ca orice creștere să rămână cu mult sub nivelurile din timpul și de după criza datoriilor din Zona Euro. Se preconizează că împrumuturile neperformante, ca pondere din totalul împrumuturilor în întreaga Zonă Euro, vor crește la 2%, în 2023, și la 3,1%, în 2024, de la 1,8%, în 2022, pe măsură ce se acumulează efectul întârziat al creșterii ratelor dobânzilor.
Pentru context, ratele creditelor neperformante au atins un nivel maxim de 8,4%, în 2013.
Se preconizează că Spania și Italia vor înregistra cele mai mari rate ale creditelor neperformante, în 2023, de 2,3% și, respectiv, 2,7%, parțial din cauza volumului ridicat de credite ipotecare cu rată variabilă, de pe ambele piețe, care îi lasă pe debitori mai expuși la costuri mai mari.
