Programul de convergență al Ministerului Finanțelor continuă în această idee spunând că majorarea ar pune presiune pe nivelul datoriei pe termen mediu și lung și afectează sustenabilitatea finanțelor publice.
„Proiecția actualizată a creșterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației (cheltuieli cu pensii, educație, sănătate și ingrijire pe termen lung), indică, pentru România, o creștere de 6 pp din PIB pentru perioada 2016-2070 (față de 2,1 pp variație prognozată în cadrul exercițiului anterior). Media europeană fiind de 1,8 pp în ambele runde”, se arată în documentul citat de Hotnews.
Potrivit acestuia, evoluția cheltuielilor cu pensiile publice totale luând în, calcul legislația în vigoare, vor crește considerabil, cu un vârf de 14,4% din PIB în 2053. Cheltuielile cu pensiile vor atinge, la sfârșitul orizontului de proiecție, 12,5% din PIB, comparativ cu 8,7% din PIB estimat
conform prevederilor legislative anterioare.
În raportul de monitorizare a sustenabilității datoriei publice, publicat la începutul anului 2020, Comisia Europeană atrage atenția asupra riscului pe care îl generează legislația în vigoare asupra indicatorilor de sustenabilitate pe termen mediu si lung.
Conform sursei citate, schimbările demografice vor modifica structura populației României. Amploarea și viteza îmbătrânirii populației depind de tendințele viitoare în ceea ce privește speranța de viață, fertilitatea și migrația.
