Călin Georgescu vorbește despre naționalizare, însă atunci când Petrom Service aparținea românilor, compania era în pierdere pentru că era devalizată de Sorin Ovidiu Vîntu și Liviu Luca. Printre altele Vîntu patrona și Realitatea TV unde au ajuns o parte din bani.
Prin manevrele celor doi infractori au fost fraudați indirect și actionarii minoritari ai SC Petromservice S.A. (aproximativ 72.000 de membri ai Asociației Salariaților din SNP Petrom S.A. și 7.000 de acționari persoane fizice), care nu au încasat dividendele ce li se cuveneau în urma vânzării serviciilor petroliere și cărora le-a fost diminuată semnificativ valoarea acțiunilor.
Citește și: Călin Georgescu amenință oamenii cu pușcăria! Teorii ale conspirației lansate la adresa Occidentului
De reținut că, înainte de privatizare, în perioada 1998-2000, datoriile Petrom ajunseseră la 10.303 miliarde lei, iar guvernul le-a șters și le-a trecut la datoria publică, adică în buzunarele românilor.
Cum au devalizat Vântu și Liviu Luca Petrom când societatea era a românilor
În septembrie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi foştii directori ai Petrom Service, Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnastopol, au fost trimişi în judecată pentru spălare de bani şi delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind estimat la peste 83,5 milioane de euro.
Curtea de Apel Bucureşti, în iulie 2016, dădea sentinţa în dosarul Petromservice, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu fiind condamnat la şase ani şi două luni de închisoare. În acelaşi dosar, Liviu Luca a fost condamnat la şase ani de închisoare. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi fostul director al Petrom Service, Gheorghe Şupeală, în timp ce Octavian Ţurcan a fost condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Judecătorii i-au mai condamnat pe Zizi Anagnastopol, fostul director financiar al Petrom Service, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, pe Sorin Mihai la trei ani de detenţie cu executare, pe Bogdan Negrutzi la patru ani de închisoare cu executare, pe Graziano Rino Raichovich la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, în timp ce Mihai Viorel Rîmboacă şi Daniela Braşoveanu au fost condamnaţi la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, respectiv un an de detenţie cu suspendare.
Pe latură civilă, cu toţii trebuie să plătească 36 de milioane de euro către Petrom Service.
Procurorii au arătat cum Liviu Luca a preluat controlul asupra Petrom Service și că acesta “a exercitat conducerea de fapt a societății împreună cu inculpații Turcan Octavian și Vîntu Sorin Ovidiu”:
- În cursul anului 2005, inculpatul Luca Liviu a dobândit 49,35% din acțiunile S.C. Petromservice S.A. prin intermediul companiei offshore E. H. la care are calitatea de beneficiar real. Pentru a dobândi aceste acțiuni, inculpatul a profitat de faptul că Asociația Salariaților din SNP Petrom S.A., la care avea calitatea de președinte, a decis să nu subscrie noile acțiuni emise de S.C. Petromservice S.A. cu prilejul unei majorări de capital social, ceea ce a permis dobândirea lor de către compania cipriotă.
- În acest mod, inculpatul Luca Liviu a controlat activitatea ulterioară desfășurată de S.C. Petromservice S.A., prin hotărârile luate de Adunarea Generală a Acționarilor și prin desemnarea în funcțiile de membri ai Consiliului de Administrație, de director general și director financiar a unor persoane apropiate. Din probele cauzei a rezultat că inculpatul a exercitat conducerea de fapt a societății împreună cu inculpații Țurcan Octavian și Vîntu Sorin Ovidiu. (sursă: referat de arestare Parchetul General)
Din această poziție, Luca a ajuns să controleze deciziile în companie și a cumpărat acțiuni cotate la bursă emise de șapte societăți din Republica Moldova.
Citește și: Complicii români ai lui Călin Georgescu: Afaceriști și luptători în Legiunea străină
Petromservice a plătit suma totală de 94.325.439,75 de euro pentru acțiuni care valorau pe bursă doar 10.807.069,79 de euro. Diferența s-a scurs prin metoda „suveică” în conturile unor firme cipriote controlate de Luca și SOV. O parte din bani au fost readuși în România pentru finanțarea societăților Realitatea Media și Imobiliar Network 2002.
14,2 milioane de euro au ajuns la Realitatea Media
Realitatea Media a beneficiat de suma de 14,2 milioane de euro virată de Petrom Service în conturile sale prin trei operațiuni, în 2007, 2008 și 2009, potrivit referatului prin care procurorii PICCJ cereau arestarea preventivă a lui S.O. Vîntu.
Citeşte şi: România tinde spre condiţia de hub energetic european. Gazele devin tot mai importante
Prima operațiune financiară a fost realizată în 18 octombrie 2007, când din contul Stonecom Limited, prin Bluelink Comunicazione, sunt virați 10.320.000 euro în contul Realitatea Media și 305.000 euro în contul Investprivatbank din Chișinău. Alte două milioane de euro au fost transferate către SC GM Invest, 200.000 de euro către Grupul Editorilor și Difuzorilor de Presă, iar 1.092.500 euro către Imobiliar Network 2002, confomr Mediafax.
Privatizarea Societății Naționale Petrom SA
Fostul premier Adrian Năstase, în mandatul căruia s-a negociat privatizarea SN Petrom SA a punctat, pe blogul său:
Romania a inceput negocierile pentru capitolul XIV pentru energie cu UE, in 2002 si l-a inchis in iunie 2004, odată cu incheierea formalitătilor pentru privatizarea Petrom;
Comisia de privatizare a Petrom a fost aprobată de parlament;
La acel moment, România nu avea confirmat de către UE statutul de economie de piată functională, statut conditionat de intelegerile cu Banca Mondială, FMI si UE. In “TO DO LIST-ul din iulie 2004, măsura 33 prevedea obligatiile legate de privatizarea Petrom, cu termene precise;
Privatizarea SNP Petrom avea ca obiect vânzarea a 33,34% actiuni cu 669 mil euro si o mărire de capital de 831 mil. euro. In total OMV a plătit 1,5 miliarde euro pentru 51% din capitalul social al Petrom;
In 2004, statul român avea 49% din actiuni. Acum, statul român mai are doar 20% iar diverse persoane fizice sau juridice au 28%. Această scădere s-a datorat faptului că statul a cedat gratuit Fondului Proprietatea 20% din actiunile detinute de stat. Fondul Prorietatea a vandut apoi pe bursă aproape toate actiunile pe care le dobandise. Rezultatul, evident, a fost reducerea semnificativă a dividendelor cuvenite statului!
In 2004, Petrom avea 50000 de salariati, dar OMV avea o capacitate de rafinare mai mare decât Petrom, cu doar 6000 de salariati. Petrom, din păcate, functiona cu o parte din salariati intr-o formulă de somaj deghizat, cu salarii reduse;
In ceea ce priveste companiile care s-au prezentat la licitatie, la inceput au fost vreo 18, apoi au ramas cele din Rusia, Ungaria, Austria si Halliburton. Era in 2003. Vă mai aduceti aminte ce s-a intâmplat atunci? Bănuiesc că nu. A pornit razboiul din Irak. Ca să fac povestea scurtă, Halliburton a pornit la actiune si a câstigat câteva licitatii de zeci de miliarde de dolari, inclusiv in industria petrolieră, unde petrolul il extrăgeai de la suprafată, cu aspiratorul. De ce să foreze la 2000 de metri, in conditiile in care in urma cu 100 de ani mai venisera prin România cu sondele. Chiar nu ne aducem aminte de Anglo-americana, etc. Apoi au mai trecut si nemtii, dar si sovieticii prin terenurile petroliere. Am incercat cu British Petroleum, am mers la Londra să vorbesc cu Tony Blair. Mi-a spus că ei sunt interesti sa cumpere doar statiile de benzină. I-am explicat că nu ne interesează. Vă mai aduceti aminte de jocul cu vanzarea si apoi cumpararea de benzinării de către baronii locali de la noi?
Contractul de privatizare a fost aprobat prin legea 555/2 decembrie 2004, in contextul in care ne propusesem inchiderea tuturor capitolelor de negociere cu UE in decembrie 2004, inainte de schimbarea componentei Comisiei europene pentru a evita amânarea aderării noastre pentru următorul grup de extindere (nu intru in amănunte). Rezultatul votului a fost 173 voturi pentru, 20 impotrivă si 1 abtinere. Un papagal mitoman povestea zilele astea la televizor si la radio cum a stat el o noapte intreagă cu Băsescu pentru a-l convinge ca parlamentarii PD să se abtină de la vot! Pe bune? Oare PD avea un singur parlamentar si acela s-a abtinut? Imi pare rău să constat credulitatea unor jurnalisti cunoscuti care inghit aceste povesti mincinoase;
In 2006, Senatul a hotărât infiintarea unei Comisii de anchetă având drept scop investigarea conditiilor de legalitate privind privatizarea Petrom. Raportul Comisiei a fost prezentat in 19 iunie 2008. Concluzia a fost că, “din punctul de vedere al legalitătii, procesul de privatizare al SNP Petrom este legal, conform cu legislatia in vigoare”. De asemenea, s-a verificat, prin patru metode de evaluare, pretul obtinut. Voi reveni cu recomandările Comisiei care, din păcate, nu au fost urmate;
Am remarcat o anumită isterie in legătură cu DESECRETIZAREA contractului. DESECRETIZAREA s-a făcut pentru membrii Comisiei care au putut consulta contractul de sute de pagini in perioada 2006-2008. Acelasi lucru se poare repeta dacă se va constitui o nouă comisie parlamentară care să examineze alte aspecte ale activitătii OMV Petrom, inclusiv indeplinirea clauzelor post privatizare. Contractul prevede clauze de confidentialitate care nu permit publicarea lui pentru ratiuni privind competitia comercială. Sau cineva să-si asume plata unor daune financiare importante;
Până in prezent OMV Petrom a contribuit la bugetul României cu 35 miliarde euro , in perioada 2005-2021 si a făcut investitii de 17 miliarde de euro, având in prezent 8000 de salariati. In ceea ce priveste profiturile pe primele luni ale anului, verificati cât au fost taxele plătite la stat in aceeasi perioadă;
Acum in legătură cu petrolul. Unii vor să-l ia inapoi. Nu e nevoie. Petrolul face parte din resursele naturale care rămân ale statului (art 135-136 din Constitutie), Zăcămintele de petrol pot fi doar concesionate pe diferite perioade. In legea 555/2004, se arată cu claritate (art 15 din lege) că perioada de concesionare este de 10 ani si că redeventele (chiria) nu pot fi modificate in acest interval. De fapt pentru toate concesiunile de petrol, nu doar pentru OMV;
Incepand cu acel an (2008), am repetat de nenumărate ori că se poate mări redeventa sau chiar, fortând valoarea ei, se poate ajunge la rezilierea contractului. Dacă se dorea. Nu s-a dorit.Oricum, nu e nevoie “să ne luăm tot Petrom-ul inapoi”, ci doar 51% din el pentru că mai avem 20% din el dar alte 20% din actiuni i le-am făcut cadou ambasadorului Gitenstein de la Fondul Proprietatea. Nu cred că putem să-l rugăm să ni le dea inapoi pentru că, oricum, le-a vândut deja.
Poate că ar fi fost util ca guvernantii de ieri si de azi sau jurnalistii de azi sa fi citit recomandările Comisiei din 2008: 1. Guvernul trebuie să verifice respectarea de către Petrom-OMV a programului asumat de investitii, etc, 2. Guvernul trebuie să solicite CA Petrom o informare privind furnizorii, subcontractorii, licitatii, tinând seama de configuratia actionarilor.
