Anunțata plafonare a prețurilor la alimentele de bază în România ar putea avea un efect contrar, după cum s-a întâmplat în Ungaria.
Un demnitar din Cabinetul lui Viktor Orban afirma în aprilie că obiectivul guvernului era o inflație cu o singură cifră, până la sfârșitul acestui an.
Neînţelegerea felului în care funcţionează mecanismele pieţei libere a făcut Ungaria să intre singură într-o criză economică formidabilă. Pur şi simplu, Budapesta a plafonat preţurile, iar aceasta a dus la dispariţia produselor sau la majorarea preţurilor.
De ce va duce plafonarea prețurilor la alimente în România la creșterea lor
Portalul de știri SzeretlekMagyarország.hu a informat în aprilie că "inflația în Ungaria este de trei ori mai mare decât media UE și cu 8% mai mare decât în Letonia, a doua cea mai mare" din UE.
Telex.hu a relatat, pe baza cifrelor Oficiului Central de Statistică, că inflația în Ungaria s-a menținut la 25,2%, în luna martie.
Mecanismul creşterii prin scădere
Micşorezi preţurile şi ele, totuşi, cresc. Cum funcţionează mecanismul acesta, care pare ciudat?
Dacă plafonezi preţul unei categorii de produse, o parte dintre producători va trece pe pierderi. Aceasta înseamnă că nu vor avea profit şi la un moment dat vor închide porţile.
Pe produsele respective, scade oferta, în timp ce cererea rămâne la fel de mare. Mai puţine produse sunt mai căutate decât înainte, aşa că creşte preţul.
Citeşte şi: Banii europeni vor fi folosiţi la compensarea plafonării prețurilor la energie. Altfel erau pierduţi
De aceea, în poza folosită la acest articol, vedem 10-15 poziţii pe raft ocupate de două produse - zahăr pudră Sweet Family şi zahăr normal Koronas Cukor, care costă foarte mult, la unitatea de produs (punga de zahăr).
Un alt efect pervers este că produsele care dispar sunt de obicei vârfurile de gamă, adică cele mai scumpe, deci cele mai bune. Asta înseamnă că cumperi după plafonare lapte, zahăr, carne mai proaste calitativ şi mai scumpe.
În fine, o parte dintre produsele ce dispar efectiv, pe vârfurile de gamă, se va vinde pe piaţa neagră. Cel puţin atunci când vorbim despre stocuri care au rămas nevândute, după plafonare.
Cazul românesc
Guvernul pregăteşte un adaos comercial maxim de 20% pentru producători şi încă 20% pentru retaileri şi procesatori. Dacă, pe un anumit produs, la un producător, adaosul comercial minim necesar, pentru un profit de 0%, este de 25%, producătorul respectiv este pe pierderi şi închide porţile.
Sau dă afară din angajaţi, ca să-şi scadă alte costuri şi să revină pe profit şi încarcă sarcina celor pe care nu-i concediază, punându-i să facă şi ce făceau cei concediaţi.
Citeşte şi: Plafonarea va duce, în final, la scumpirea puternică a polițelor RCA. Subvenționarea, o soluție
În plus, trebuie să ţinem cont că retailerii vor negocia cu procesatorii şi cu producătorii, în aşa fel încât adaosul lor, plafonat la 20%, să le livreze totuşi profit şi, dacă un procesator sau producător nu face faţă, va fi inevitabil delistat de la raft.
Astfel de măsuri de politică economică nu se pot lua stabilind un adaos comercial maximal de 20%. Economia concurenţială nu cunoaşte procentul de 20%. Se fac studii de impact şi se iau măsuri microeconomice mult mai subtile, umblându-se la subvenţii, taxe şi impozite, pe perioade limitate de timp.
Lista alimentelor pentru care Guvernul vrea să plafoneze adaosul comercial
Conform noilor reglementări, adaosul comercial nu va putea depăși 20% pentru produsele vizate. Această limită se va aplica atât procesatorilor, cât și distribuției și supermarketurilor. Guvernul susține că fermierii nu vor fi afectați de aceste restricții.
Producătorii vor calcula un cost de producție care va include cheltuielile directe și indirecte, iar adaosul comercial permis va fi de maxim 20%. În prezent, adaosul comercial variază între 10% și 45%.
Distribuția va putea aplica un adaos de maximum 5%, iar în cazul supermarketurilor, adaosul comercial maxim va fi de 20%. De asemenea, pe durata aplicării acestei măsuri, se vor suspenda taxele prevăzute în legea practicilor comerciale neloiale, precum remizele și risturnele.
Iată lista produselor agricole și alimentare vizate de aceste restricții:
- Pâine albă simplă întreagă cu gramaj între 300g-500 g, fără specialități.
- Lapte de vacă proaspăt, 1 litru, cu 1,5% grăsime.
- Brânză telemea din lapte de vacă la vrac.
- Iaurt simplu din lapte de vacă, cu 3,5% grăsime și un gramaj maxim de 200 g.
- Făină albă de grâu "000", 1 Kg.
- Mălai standard, 1 Kg.
- Ouă de găină calibrul M, 10 bucăți.
- Ulei de floarea-soarelui, 1 litru.
- Carne proaspătă de pui.
- Carne proaspătă de porc.
- Legume proaspete la vrac.
- Fructe proaspete la vrac.
- Cartofi proaspeți albi la vrac.
- Zahăr alb tos, 1 Kg.
Carnea de pui include: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe de pui întregi cu os și aripi de pui în varianta standard. Carnea de porc înseamnă carne de porc lucru și pulpă de porc.
Legumele proaspete la vrac includ roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei kapia.
Fructele proaspete la vrac includ mere roșii și mere golden, prune, pepene roșu și struguri de masă.
Cazul Ungariei. Scumpiri dramatice
Prețurile la alimente au crescut în martie cu 42,6%, față de martie 2022, iar cele la energia pentru gospodării cu 43,1%, față de martie 2022, conform site-ului de ştiri olandez agroberichtenbuitenland.
Politica de plafonare a prețurilor la alimente a fost introdusă de guvern, în luna ianuarie a aanului 2022. Printre produsele de pe lista cu prețuri plafonate: zahărul, făina de grâu, uleiul de floarea-soarelui, laptele de vacă UHT, carnea de porc (pulpă / coapsă), carnea de pui (piept, spate / carcasă).
Citeşte şi: Premierul Ciucă: Guvernul va aproba, săptămâna viitoare, plafonarea preţurilor poliţelor RCA
În noiembrie 2022, au fost adăugate pe listă și cartofii și ouăle. Cel mai recent anunț de prelungire a termenului de aplicare a politicii vine după o serie de prelungiri similare.
Guvernul maghiar a anunțat încetarea plafonării prețurilor
Experţii criticaseră această politică de mercurial, care fusese pusă la îndoială chiar şi de György Matolcsy, guvernatorul Băncii Naționale a Ungariei.
Acum câteva zile, pe 23 iunie, guvernul se declara învins şi anunţa încetarea politicii de plafonare a prețurilor la alimente. Plafonarea prețurilor va fi prelungită doar pentru încă o lună, urmând să fie suspendată de la 1 august.
În prezent, plafonarea prețurilor se aplică la zahăr granulat, făină de grâu, ulei de floarea-soarelui, carne de porc, carne de pui (piept, pulpă / carcasă, aripi), lapte de vacă UHT cu 2,8% grăsime, ouă de găină și cartofi de masă, cu excepția cartofilor noi.
Eroarea cu discountul
Cu toate acestea, în același timp, politica guvernamentală privind vânzările cu discount obligatoriu, în comerțul cu amănuntul al produselor alimentare, va crește nivelul de discount obligatoriu la articolele de vânzare, de la 10%, la 15%.
Este o altă eroare de politică economică, e drept, mai mică prin impact, dar tot eroare: dacă practici, volens-nolens, adaosuri comerciale şi acolo unde ele pot să-ţi ducă rata profitului la 0% sau pe pierderi, obţii acelaşi rezultat: finalmente, scumpiri.
Cabinetul Orban cedase deja în faţa Mol
Pe 6 decembrie 2022, executivul de la Budapesta a renunțat la limitarea prețurilor la carburanți, după ce lipsa importurilor și achizițiile de panică făcute de maghiari au dus la un deficit de combustibil în întreaga țară, despre care grupul petrogazeifer MOL a declarat că a creat o situație critică, conform Reuters.
Mai ţinem minte că, la finalul anului trecut, maghiarii treceau frontiera în România, cu maşinile, ca să alimenteze cu benzină şi motorină de la ompele de carburanţi din Crişana şi Banat.
Practic, guvernul cedase în faţa presiunilor marii corporaţii Mol. Șeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Orban a declarat că guvernul trebuie să elimine imediat plafonul de preț, care a fost introdus în urmă cu un an, la recomandarea MOL. Limita de preț urma să expire la sfârșitul lunii decembrie.
„Nu puteam să mai așteptăm... deoarece aceasta este singura modalitate de a asigura securitatea aprovizionării”, a declarat oficialul, după o întâlnire cu președintele-director executiv Mol, Zsolt Hernadi.
