Datoria Italiei, spre 140% din PIB. Cum se explică faptul că totuşi stă mai bine ca România. Italia nu se aşteaptă ca datoria sa să depăşească 140% din PIB, anul acesta.
Totul - în pofida cheltuielilor peste estimări cu subvenţiile acordate pentru renovarea locuinţelor, a declarat Federico Freni, subsecretar de stat în cadrul Trezoreriei italiene, transmite Reuters.
Datoria Italiei, spre 140% din PIB. Cum se explică faptul că totuşi stă mai bine ca România
Acesta a estimat că schemele pentru renovarea clădirilor sau sporirea eficienţei lor energetice vor costa peste 210 miliarde de euro.
"Nu avem datele exacte încă, dar cu siguranţă va fi un nivel peste 210 miliarde de euro. Deci trebuie să planificăm şi să monitorizăm cu atenţie cheltuielile publice, deoarece nu putem ascunde sub covor problema datoriei", a explicat oficialul italian.
Ţinând cont de costul peste estimări al subvenţiilor, Italia ar putea fi nevoită să revizuiască datele privind deficitul şi datoria în 2023 care se situează în prezent la 7,2% din PIB şi, respectiv, 137,3% din PIB, conform Agerpres.
Citeşte şi: Ministrul Finanțelor, Marcel Boloş, nu exclude înghețarea salariilor la stat. Avertisment radical
Întrebat dacă nivelul datoriei ca procent din PIB ar putea depăşi anul acesta 140%, Freni a răspuns: "Cu certitudine, nu". Totuşi, acest nivel al datoriei este imens, faţă de cel pe care îl are în România, care oscilează puţin peste, ori puţin sub 50%.
Cum se explică faptul că România are probleme, iar Italia nu? Prin diferenţa de forţă economică. Italia are o asemenea forţă economică încât, de când Germania a intrat în criză, Roma pare a deveni noul motor economic al Europei.
Pe de altă parte, este vorba, pe potriva forţei economice, şi despre capacitatea de a rambursa sau a rostogoli serviciul datoriei publice. Guvernul Italiei se va reuni mâine, pentru a aproba Documentul economic şi financiar (DEF) cu cele mai recente previziuni.
Citeşte şi: Câţi ani i-ar trebui României pentru a-şi reduce deficitul bugetar excesiv
Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că Trezoreria va estima un avans al PIB-ului celei de-a treia economii din Zona Euro, de 1%, în anul 2024, faţă de un nivel de 1,2%, prognozat în septembrie, şi faţă de o expansiune de 0,8%, prognozată vineri, de Banca Centrală a Italiei.
Comisia Europeană se aşteaptă la o creştere de 0,7% a economiei italiene, în acest an. În plus, Guvernul Meloni estimează că anul acesta deficitul va fi în mare parte în linie cu obiectivul stabilit în septembrie - 4,3% din PIB - mult peste pragul de 3% din PIB, stabilit prin reglementările UE.
În timpul unei audieri în Parlament, ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a admis că aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va anunţa probabil intrarea ţării în procedura de deficit excesiv, dar acest lucru se va întâmpla şi în cazul altor state membre UE, inclusiv Franţa.
Ce înseamnă procedura de deficit excesiv
"Este admis faptul că Comisia Europeană va recomanda Consiliului să iniţieze procedura de deficit excesiv în cazul nostru şi al altor state. Noi, Franţa şi alte 10", a declarat Giorgetti.
Iniţierea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar va obliga Italia să-şi reducă deficitul structural cu minimum 0,5% din PIB pe an. Totuşi, susţine Giorgetti, actualele planuri bugetare anunţate în septembrie şi care ar urma să fie revizuite în 9 aprilie sunt deja în linie cu cerinţele UE de a reduce în timp deficitul.
"Nu suntem atât de proşti să purtăm negocieri fără să ştim scenariul spre care ne îndreptăm", a afirmat ministrul Economiei.
Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au încheiat în decembrie lunile de discuţii aprinse privind rigoarea fiscală, ajungând la un acord privind noile reguli fiscale, care vor viza ţinerea sub control a datoriei şi determinarea capacităţii blocului comunitar de a investi în sectoare cheie, cum ar fi apărarea, în următorii ani.
Când se îngheaţă salariile bugetare şi pensiile
Obiectivele din vechiul Pact de Stabilitate şi Creştere se menţin: guvernele trebuie să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB.
Conform regulilor acestea, salariile bugetare şi pensiile se îngheaţă, la un nivel al datoriei publice de peste 55% din PIB.
Dar statele membre UE obţin mai multă independenţă în modul în care îşi realizează obiectivele fiscale, măsurile pe care le adoptă pentru corectarea dezechilibrelor şi principalele reforme şi investiţii pe care le implementează.
Toleranţă
Regulile fiscale introduc un nivel minim al reducerii deficitului şi datoriei pe care un guvern trebuie să le respecte, aşa cum a solicitat Germania. Dar, în general, acestea sunt mai tolerante decât precedentul cadru legal, ceea ce, consideră analiştii, marchează o victorie pentru statele din sud, conduse de Franţa.
O explicaţie există: aşa cum demonstrează cazul Italiei, poţi avea un deficit excesiv şi un nivel uriaş al datoriei publice, dar şi o forţă economică pe potrivă, care-ţi permit să continui să te dezvolţi economic şi să avansezi, fără să intri în criză, ca România, de exemplu.
Noile reglementări vor stabili un ritm lent, dar constant, pentru reducerea deficitului şi datoriei din 2025 până în următorii patru până la şapte ani, existând opţiunea unei perioade mai lungi dacă o ţară adoptă reforme şi investiţiile în domeniile prioritizate de UE.
