Se așteaptă ca guvernele să cheltuiască o sumă netă de 2.000 de miliarde de dolari. Aceasta plătind dobânda pentru datoria lor din acest an, deoarece ratele dobânzilor mai mari fac împrumuturile cu peste 10% mai scumpe față de anul 2022.

Potrivit unei analize a datelor FMI, realizată de firma de consultanță în cercetare Teal Insights și unei analize separate Fitch Ratings, până în anul 2027, ar putea depăși 3 trilioane de dolari.

Datorii de peste 2 trilioane de dolari lovesc guvernele

Creșterea costurilor cu dobânzile lasă guvernelor alegeri dificile.

Pe măsură ce serviciul datoriei implică mai multe venituri, politicienii se confruntă cu deciziile nepopulare de a crește taxele, de a reduce cheltuielile sau de a continua să aibă deficite care se vor adăuga costurilor dobânzilor.

Acest lucru vine în condițiile în care aceleaşi guverne se confruntă cu cheltuieli militare mai mari, pe fondul incertitudinii geopolitice crescânde, precum și cu costuri de răspuns la evenimente meteorologice extreme și costisitoare și de îngrijire a populațiilor, care îmbătrânesc rapid.

În lumea în curs de dezvoltare, compromisurile sunt și mai severe – între plata datoriilor și efectuarea altor plăți necesare, cum ar fi pentru salariile funcționarilor publici sau pentru importuri, precum cele la grâu și combustibil.

Citeşte şi: AI ar putea provoca o criză financiară catastrofală. O entitate AI ar putea decide orice

Costurile cu dobânzile guvernelor reprezintă doar o parte din povara crescândă a datoriilor la nivel mondial. Aceasta nu include costul rambursării obligațiunilor care ajung la scadență sau al dobânzilor datorate de consumatori și companii, pentru datoria lor.

Creșterea costurilor datoriei este deosebit de pronunțată în SUA, cea mai mare economie din lume și cea cu cele mai multe datorii.

Guvernul federal al SUA a cheltuit 659 de miliarde de dolari, pe plăți nete de dobândă, anul fiscal trecut, potrivit Departamentului de Trezorerie. Este o cheltuială-record.

La 2,45% din PIB, plățile nete de dobânzi au reprezentat cea mai mare pondere a economiei, din anul 1998 încoace, potrivit Trezoreriei.

Citeşte şi: Semne de criză pe piața imobiliară. Împrumuturi, reduse sever, creditele neperfomante au crescut

Dobânda netă este deja una dintre cele mai costisitoare cheltuieli guvernamentale, în spatele cheltuielilor pentru Armată și a programelor de drepturi, cum ar fi Sănătatea și Securitatea Socială.

În timp, Biroul de Buget al Congresului se așteaptă ca dobânda netă să devină cea mai mare cheltuială guvernamentală. Costurile datoriei ar putea crește mai repede dacă ratele dobânzilor sunt mai mari decât se aștepta.

Chiar și cu povara în creștere a datoriei, economia SUA a rămas puternică. Totuși, cheltuielile mai mari cu dobânzile ar putea în cele din urmă să influențeze creșterea economică, spun economiștii, pe măsură ce banii vin în obligațiunile guvernamentale, mai degrabă decât în întreprinderile private, care sporesc productivitatea, conform The Wall Street Journal.

Citeşte şi: Criză de grâu, în China. Beijingul a cumpărat tot din Australia și acum caută în întreaga lume

Republicanii spun că Washingtonul ar trebui să abordeze deficitul prin reducerea cheltuielilor, în timp ce democrații ar prefera să majoreze veniturile.

În timp ce SUA este de așteptat să reprezinte o treime din toate dobânzile guvernamentale datorate plătite în acest an, pe mapamond, problema creșterii costurilor afectează multe țări. O mare parte din lume se confruntă cu mai multe consecințe economice decât SUA.

Economia Chinei se confruntă cu un munte de datorii, asumate de guvernele locale și dezvoltatorii imobiliari. pentru a alimenta impulsul infrastructurii țării. O mare parte din împrumuturile guvernamentale ale Chinei sunt făcute de autoritățile locale și sunt în afara bilanțului, ceea ce face dificil de urmărit ansamblul.

Vehicule de finanţare

Analiştii estimează că aşa-numitele vehicule de finanţare a guvernului local, sau LGFV-uri, au acumulat mai mult de 9 trilioane de dolari în datorii, ceea ce este egal cu aproximativ jumătate din PIB-ul Chinei.

Problema datoriei Chinei provine nu din creșterea ratelor dobânzilor, ci din amploarea și viteza cu care a fost preluată aceasta. Multe investiții s-au descurcat prost, returnând mult mai puțin decât ratele dobânzilor, pe care LGFV-urile trebuie să le plătească creditorilor lor, potrivit Rhodium Group.

Beijingul s-a angajat să dezamorseze situația oferind sprijin sectorului imobiliar și ajutând guvernele locale să schimbe datoria LGFV cu obligațiuni mai ieftine, susținute de guvern, potrivit presei locale.

Alocare de pierderi

Între timp, consumatorii au retras cheltuielile, pe măsură ce prețurile imobiliare au scăzut, împovărând mărcile occidentale, care depind de consumatorii chinezi pentru vânzări.

„În cele din urmă, secretul rezolvării datoriilor nu este deloc un secret: este un proces politic de alocare a pierderilor”, a spus Michael Pettis, profesor de finanțe la Școala de Management Guanghua, de la Universitatea Peking.

„Veștile proaste sunt că perdanții tipici sunt cei mai vulnerabili din punct de vedere politic: gospodăriile”, spune Pettis.

Rigoare UE

În Europa, există în continuare îngrijorări cu privire la țările puternic îndatorate, cum ar fi Italia, dar se estimează că nivelul general al datoriei se va reduce în următorii ani.

Regulile Uniunii Europene, care cer ca statele membre să limiteze deficitele bugetare la 3% din PIB și datoria la 60%, sunt de așteptat să se reinstaureze anul viitor, deoarece țările își măresc cheltuielile militare, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Aceste reguli au fost suspendate din cauza pandemiei și a crizei energetice.

Investitorii au devenit sensibili la planurile de cheltuieli ale guvernelor. Propunerile administrațiilor din Italia și Marea Britanie, pentru reduceri de taxe, au alimentat volatilitatea pieței.