De ce cresc ratele la credite. Alegerea greşită pe care a făcut-o România, acum câţiva ani. Ratele creditelor legate de indicele IRCC, adică toate împrumuturile pentru populație acordate după luna aprilie 2019, vor crește de la 1 octombrie 2024, relevă datele publicate de Banca Națională a României (BNR).
Sunt totuși șanse foarte mari ca efortul lunar al românilor cu credite să scadă de la 1 ianuarie 2025, cel puțin până la finalul lunii martie a anului viitor.
De ce cresc ratele la credite. Alegerea greşită pe care a făcut-o România, acum câţiva ani
Cauza acestei situaţii este datorată decalării de 3-6 luni între indicele Robor şi IRCC. Indicele de Referință pentru Creditele acordate Consumatorilor (IRCC) va crește de la 1 octombrie 2024, până aproape de 6%, reiese din datele BNR.
Noul IRCC se va aplica până la 31 decembrie, când se publică următoarea serie de date. În acest moment, IRCC se situează la 5,86%, după ce scăzuse de la 5,97%.
Indicatorul IRCC este folosit pentru calculul dobânzilor tuturor creditelor cu dobândă variabilă luate de populație după aprilie 2019, când acest indicator a înlocuit ROBOR.
Citeşte şi: Apreciere istorică a cerererii de credite ipotecare. Care este cauza?
Aici este punctul cel mai important. Indicele Robor a început deja să scadă consistent. Robor la 3 luni s-a aflat pe un platou, până pe 7 august, la 5,8%, iar acum a început să scadă, ajungând la 5,57% astăzi. Valoarea maximă a indicelui Robor la 3 luni a fost de 6,4% şi a fost atinsă pe 17 octombrie anul trecut.
IRCC se modifică trimestrial, influențând și dobânda variabilă (calculată ca IRCC + marja băncii), deci și nivelul ratei lunare la credit. Modalitatea de calcul al indicatorului ne permite să știm deja care va fi nivelul său din perioada octombrie - decembrie 2024, conform Economica.net.
IRCC se calculează ca medie a dobânzilor interbancare (ponderate cu numărul tranzacțiilor) din trimestrul anterior și este valabil pentru trimestrul ulterior.
Citeşte şi: Veşti proaste de la bănci. Creditele vor deveni tot mai greu accesibile
În cazul de față, nivelul IRCC din perioada octombrie-decembrie 2024 este calculat ca medie a dobânzilor interbancare (dobânzile la care băncile se împrumută între ele zilnic, atunci când sunt tranzacții pe piaţa interbancară) din perioada aprilie - iunie 2024.
Datele pentru aprilie-iunie sunt disponibile pe site-ul BNR, fapt care ne permite să calculăm următorul IRCC: 5,99%, conform Economica.net. Pe baza datelor BNR, putem anticipa și care va fi nivelul IRCC din trimestrul ianuarie-martie 2025, întrucât acesta este calculat pe baza tranzacțiilor din perioada iulie-septembrie 2024.
Până la data la 22 august, media dobânzilor interbancare este de 5,46%, ceea ce arată că, dacă tendința se va menține, vom avea din ianuarie 2025 un IRCC mai mic. Până atunci, ratele se măresc.
Citeşte şi: Lovitură dură pentru românii cu credite. Achizițiile de imobile și chiriile ating valori record
În cazul unui credit de 210.000 de lei (aferent achiziției unui imobil de 300.000 de lei, cu avans 30%) acordat de bancă cu o marjă de 2%, pe o perioadă de 25 de ani, noua rată va fi de circa 1.690 de lei, față de 1.670 de lei, cât este până la 31 septembrie.
Evident că aparentul avantaj, atunci când inflaţia creştea, anul trecut, oferit de IRCC, atunci când indicele Robor creştea, se duce acum. Atunci, creşterea inflaţiei era peste creşterea inflaţiei în creditele făcut din 2019 încoace.
Acum scăderea inflaţiei din economie este inutilă pentru aceşti creditaţi, ale căror credite rămân scumpe încă şase luni. Aşadar, creditaţii aceştia s-au bucurat degeaba acum un an.
Cum a apărut IRCC
În spatele deciziei politice care a dus la apariţia IRCC, s-a aflat specialistul în insolvenţă Gheorghe Piperea, prin intermediul senatorului (pe atunci) liberal Daniel Zamfir. Acesta, împreună cu Piperea, au afirmat că BNR manipulează indicele Robor, fără să poată demonstra acest lucru.
Este de notorietate faptul că indicele Robor este calculat de o firmă de prestigiu global, Thomson Reuters, care foloseşte o metodologie de calcul certificată. În plus faţă de folosirea Robor pe piaţa interbancară, în tranzacţiile dintre bănci, indicele Robor era folosit ca referinţă la stabilirea dobânzii la credite.
În perioada scandalului, inflaţia creştea, din cauza măsurilor Cabinetului Dăncilă. PSD a încercat să justifice scumpirea creditelor prin manipularea Robor. BNR a reacţionat, propunând un compromis: apariţia unui indice cu o metodologie de calcul asemănătoare.
Astfel, a apărut un soi de Robor decalat cu şase luni, IRCC, care decalează şi scumpirea, dar şi ieftinirea creditelor făcute din 2019 încoace, de la apariţia noului indice, în funcţie de inflaţie. Aşa că bucuria resimţită de creditat la un puseu de inflaţie se topeşte atunci când inflaţia trece.
