Germania, cândva gigantul industrial al Europei, se confruntă acum cu o criză care ar putea schimba peisajul economic al continentului. Luni, Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, a avertizat: Uniunea Europeană se confruntă cu amenințarea unei „agonii lente”, se arată într-o analiză publicată azi.
Ce înseamnă aceasta pentru inima industrială a Europei? Companii precum Hans Keim Kunststoffe, puțin cunoscute, dar esențiale pentru viața de zi cu zi, se află în centrul acestei furtuni economice.
Europa confruntată cu o agonie lentă care duce la o criză uriașă. De ce România e un pion salvator?
Hans Keim Kunststoffe produce piese care sunt utilizate pretutindeni - de la protecția exponatelor de muzeu la părți ale echipamentelor medicale și la capacele camionetelor rezidențiale. Toate acestea sunt realizate într-o fabrică dintr-un mic oraș din Germania, înconjurat de păduri și munți, la aproximativ o jumătate de oră de mers cu mașina de granița cu Elveția. La suprafață, arată ca o afacere de familie tipică. Dar în spatele fațadei se ascund probleme care ar putea distruge nu doar economia Germaniei, ci a întregii UE, se arată într-un editorial din trend.az
Citește și: Războiul din Ucraina aruncă în aer factura la curent. Românii plătesc de 8 ori mai mult decât Suedia
Costurile energetice pentru menținerea producției au crescut vertiginos de la începutul războiului din Ucraina. Până în 2022, factura anuală la energie era de aproximativ 80.000 de euro. Astăzi, această sumă aproape s-a dublat.
Și, în timp ce prețurile pentru clienți au crescut și marjele s-au redus, acest lucru nu i-a salvat de noua realitate a costurilor cu energia care sunt semnificativ mai mari decât cele ale concurenților din afara UE.
„Suntem obișnuiți să facem față crizelor, dar situația este diferită acum”, spune Christophe Keim, directorul general al companiei. Chiar și după o ușoară ameliorare pe piețele de energie, costurile nu au revenit la nivelurile de dinainte de criză, spune el. Spre deosebire de concurenții din SUA și China, companiile europene continuă să plătească de două ori mai mult pentru electricitate.
Germania este principalul pacient al economiei europene
Germania, cea mai mare putere industrială a Europei, este prinsă într-o recesiune care se așteaptă să se prelungească până la sfârșitul anului. Giganți precum Volkswagen, un simbol al puterii economice germane, sunt de asemenea sub amenințarea închiderii unor fabrici.
Acesta nu este un fenomen temporar - este o criză sistemică. Întreaga UE se confruntă cu reduceri ale producției în industrii-cheie, precum cea chimică și siderurgică. Fabricile se închid, iar lucrătorii sunt concediați.
Draghi a declarat că Europa se confruntă cu o amenințare existențială. Fără schimbări majore, a spus el, industriile europene ar putea fi excluse de pe piețele globale.„Momentul este cu adevărat critic”, a spus Draghi în prezentarea raportului său. - Nu-l mai putem ignora”.
Politica energetică a UE: un joc al supraviețuirii
Acest avertisment este împărtășit și la Bruxelles. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că planul lui Draghi, de accelerare a tranziției către energia verde, este în conformitate cu strategia existentă a UE. Dar există o problemă aici: timpul nu este de partea Europei.
Deși energia regenerabilă promite o soluție pe termen lung, aceasta nu va salva economia europeană, în următorii ani. China își intensifică producția, captând piețe atât în interiorul, cât și în afara UE. Iar noile tehnologii, cum ar fi mașinile electrice și inteligența artificială, vor necesita și mai multă energie, ceea ce nu va face decât să sporească presiunea asupra rețelelor deja supraîncărcate.
„Pentru prima dată de la Războiul Rece, trebuie să ne temem cu adevărat pentru supraviețuirea noastră”, a avertizat Draghi.
Schimbare ireversibilă: Europa învață să trăiască fără gazul rusesc
Septembrie 2022 a fost un moment decisiv pentru securitatea energetică a Europei. Explozia de pe fundul Mării Baltice, care a avariat gazoductul Nord Stream, a subliniat un adevăr important: nu va mai fi posibilă întoarcerea în trecut. În timp ce dependența de gazul rusesc dispare, Europa plătește acum un preț ridicat, pentru noi surse de energie.
Prețurile energiei în Europa au crescut brusc, după invazia Rusiei în Ucraina, dar a fost evitat un colaps complet. Rezervele de gaz nu s-au epuizat, datorită căutării rapide de furnizori alternativi. Cu toate acestea, chiar și acum, după ce panica s-a potolit, prețurile la energie în UE rămân peste nivelurile de dinainte de criză și semnificativ mai mari decât cele ale principalilor săi concurenți, SUA și China.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în 2023, costul energiei în Europa era dublu față de cel din SUA. Principalul motiv este trecerea de la gazul rusesc ieftin, la gazul natural lichefiat (GNL), scump. GNL este mai scump, necesită un transport complex și crește semnificativ costurile în fiecare etapă, de la lichefiere la dezlichefiere. Și mai rău, este vândut pe o piață liberă, unde câștigă cel care oferă mai mult.
Citește și: Sunt prea mari preţurile la Energie. Care sunt cele două state ce iau atitudine, alături de România
„Europa a avut ocazia să plătească prețuri ridicate, dar acest lucru nu este normal”, spune Helen Thompson, profesor de economie politică la Universitatea Cambridge. Europa este acum dependentă de gazul scump din Qatar și SUA, devenind ostatică nu numai politicii volatile din Orientul Mijlociu, ci și sentimentelor capricioase din Washington.
Europa trebuie să acționeze acum, altfel va fi lăsată în urmă
Acum, mai mult ca oricând, Europa trebuie să își regândească urgent abordările privind securitatea energetică și politica industrială. În timp ce UE discută despre tranziția către energia regenerabilă, întreprinderile și locurile de muncă continuă să dispară.
Fără acțiuni decisive, Uniunea Europeană riscă să își piardă locul pe scena economică mondială. Timpul nu este de partea Europei și, după cum a remarcat Mario Draghi, „nu mai putem ignora acest lucru”.
Dacă liderii europeni nu găsesc modalități de a reduce costurile energiei și de a proteja industria, continentul se poate afla într-o stare de „agonie lentă”, care va duce la pierderea influenței sale economice, pe scena mondială.
Cine este salvatorul Europei
În mijlocul instabilității energetice globale, cauzate de conflictul dintre Rusia și Ucraina, Uniunea Europeană se află într-o stare de dependență extremă de importurile de energie. După ce s-a bazat pe Rusia ca principal furnizor de gaz, Europa a căutat rapid căi alternative.
Și aici Azerbaidjanul, pe care mulți îl percepeau doar ca pe un actor regional, a devenit brusc un adevărat salvator pentru securitatea energetică a Europei. În prezent, Baku joacă un rol crucial în aprovizionarea cu energie a UE, asigurând aprovizionarea stabilă cu petrol și gaze a țărilor-cheie din UE.
Aceasta nu este doar o soluție temporară, ci o strategie pe termen lung, care ajută Europa nu doar să supraviețuiască, ci și să construiască un viitor cu parteneri mai fiabili.
Miza pe Baku şi petrogazele caspice
.În 2023, țările UE, inclusiv actori importanți, precum Italia, Germania și Republica Cehă, și-au majorat importurile de petrol azer la 20,3 milioane de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
Această creștere de 2,6%, față de anul 2022, indică faptul că Europa se bazează din ce în ce mai mult pe Baku, pentru a compensa deficitul de aprovizionare din Rusia.
În prima jumătate a anului 2024, țara caspică și-a crescut exporturile de gaze către Europa cu 12% față de anul precedent, furnizând 6,4 miliarde de metri cubi de gaze. Principalii consumatori au fost Italia, Grecia și Bulgaria, făcând din Azerbaidjan un element important al strategiei energetice a UE.
Războiul din Ucraina, decisiv
Înainte de războiul din Ucraina, Rusia furniza aproximativ o treime din tot gazul consumat de Uniunea Europeană. Acest factor a permis Moscovei nu numai să controleze piața energetică, ci și să influențeze politica europeană.
Cu toate acestea, odată cu izbucnirea războiului, totul s-a schimbat. Europa s-a trezit brusc confruntată cu o amenințare energetică serioasă, iar căutarea unor furnizori alternativi a devenit o chestiune de supraviețuire pentru multe țări.
Actorii-cheie
Azerbaidjanul s-a aflat în locul potrivit, la momentul potrivit. Fiind bogată în petrol și gaze naturale, țara a oferit Europei o aprovizionare stabilă și fiabilă, care a ajutat la atenuarea loviturii tăierilor de gaze din Rusia.
În plus, Baku și-a consolidat rapid statutul de partener strategic, prin semnarea de contracte pe termen lung cu opt țări europene, inclusiv cu actori-cheie precum Italia, România și Ungaria.
Se preconizează că Azerbaidjanul va exporta 12,5 miliarde de metri cubi de gaz către Europa în 2024, o cifră care devine o piatră de temelie a securității energetice europene.
Coridorul sudic de gaze: un proiect esențial
Una dintre principalele strategii care au permis Azerbaidjanului să își consolideze poziția pe piața europeană a fost proiectul coridorului sudic de gaze. Întinzându-se pe 3 500 de kilometri, acest proiect a devenit o adevărată arteră care leagă Marea Caspică de regiunile sudice ale Europei.
Proiectul, sprijinit de organizații financiare internaționale, și-a dovedit eficiența în diversificarea aprovizionării cu gaze a țărilor UE, în special Italia, Grecia și Bulgaria.
Linie electrică sub Marea Neagră
Azerbaidjan, Georgia, Ungaria și România au lansat un proiect major de instalare a unei linii electrice pe sub Marea Neagră. Structura urmărește să aducă mai multă energie regenerabilă în Uniunea Europeană, din estul Caucazului.
„Acest proiect de infrastructură energetică are o importanță majoră pentru România, pentru regiune și pentru Uniunea Europeană. Acesta va interconecta piețele de energie din zona Mării Negre, asigurând diversitatea surselor de aprovizionare.
Diversitatea surselor de aprovizionare conduce în primul rând la consolidarea securității energetice și la reducerea prețurilor energiei, pentru toți consumatorii. Totodată, proiectul va contribui la decarbonizarea sectorului energetic, având în vedere faptul că va transporta în principal energie din surse regenerabile.
Între țările noastre există numeroase complementarități, ceea ce ne conduce la acest efort comun pentru a construi un proiect de anvergură, de care avem cu toții nevoie”, a spus ministrul Sebastian Burduja. Pe larg AICI
