Un nou cutremur a avut loc marți în regiunea Oltenia, cu magnitudinea de 5,7 potrivit Centrului European de Seismologie (EMSC). Este a doua zi consecutivă cu seism în zona Olteniei. Este al doilea cutremur resimțit foarte puternic în mai multe zone ale țării.
În 2020,Comitetul Național pentru Situații de Urgență a elaborat „Planul Național de management al riscurilor de dezastre.” Pagini semnificative sunt dedicate cutremurelor, iar autorii au identificat sumele necesare pentru ca România să nu se confrunte cu o dramă națională.
Potrivit documentului consultat de Newsweek România, în anii 2021, 2022 și 2023 trebuiau alocați câte 100 milioane de lei. Banii ar fi trebuit să ajungă pentru consolidarea unui total de 270 de clădiri, 90 pe an. Acestea sunt incluse în categoria I de risc seismic. Nu s-a întâmplat acest lucru. În București, unde sunt 380 de clădiri are stau să cadă la primul cutremur încadrate în categoria I, nu a fost consolidată nicio clădire în ultimii doi ani.
Vom avea 42.000 de morți în cazul unui cutremur puternic în Vrancea
„Cutremurele vrâncene produc pagube însemnate atât asupra mediului construit, cât şi asupra celui natural. Pagubele sunt provocate atât prin mișcarea seismică propriu-zisă, cât şi prin efecte secundare (incendii, explozii, alunecări de teren, lichefieri, căderi de roci etc.), afectând atât sectorul public, cât şi pe cel industrial.
Conform datelor calculate în proiectul RO-RISK, impactul unui astfel de scenariu este unul deosebit de grav, afectând peste două treimi din suprafața țării și generând importante pierderi în vieți omenești, materiale și financiare, după cum urmează: peste 42.000 de morți, aprox. 300.000 de răniți, un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară, peste 850 de km de infrastructură de transport distrusă, și pierderi materiale directe de peste 25 miliarde Euro”, se arată în documentul mai sus citat care face un scenariu sumbru în cazul unui cutremur.
Câteva pagini mai jos autoritățile știu perfect ce au de făcut
„Strategia națională de reducere a riscului seismic vizează siguranța fondului construit existent (clădiri publice și private, clădiri rezidențiale și nerezidențiale) la acțiuni seismice, precum și eficientizarea programelor de finanțare a lucrărilor de consolidare la clădirile existente. Implementarea strategiei va fi susținută prin implicarea autorităților administrației publice, mediului de cercetare și academic pentru a identifica și implementa în mod unitar și corect prioritățile și măsurile identificate la diferite paliere administrative”, se arată în document.
Au fost identificiate și clădirile cu mare risc
„Prioritățile sunt reprezentate de construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, în situaţiile în care, după caz, întrunesc cel puţin două dintre următoarele criterii:
✓ cuprind spaţii publice cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, având suprafaţa utilă
totală de peste 50 m2
, ocupate temporar/permanent;
✓ prezintă un regim de înălţime de la P+3 etaje inclusiv şi minimum 10 apartamente”, arată autorii.
Se cunosc și sumele necesare reabilității
„La nivelul MLPDA există demersuri în derulare pentru transformarea programul anual de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, în program multianual. În acest sens pentru perioada 2021-2024 a fost estimat un un buget mediu anual de cca. 100.000.000 lei, considerând un cost mediu de clădire consolidată în valoare de 1.100.000 lei, ceea ce conduce la consolidarea unui număr de cca. 90 clădiri/anual, inclusiv clădiri publice”, arată documentul.
Până în februarie 2023, ar fi trebuit consolidate minim 180 de clădiri la 200.000.000 lei alocați.
Newsweek a întrebat Ministerul Dezvoltării și IGSU ce s-a întâmplat cu finanțarea și va publica răspunsul când îl va primi.
Deși, se cunoaște foarte bine situația delicată a clădirilor din România, nu s-a întreprins mai nimic pentru consolidarea clădirilor. În ultimii doi ani, în București nu s-a consolidat nicio clădire existând un blocaj birocratic. Compania Municipală Consolidări nu a predat lucrările Trustului de Clădiri Metropolitane.
Care sunt rezultatele?
Potrivit documentelor consultate de Newsweek România, pe lista imobilelor din București aflate în clasa I de risc seismic sunt 380 de clădiri.
În clasa a II-a de risc seismic sunt 370 de imobile.
Au fost consolidate 103 de imobile în peste 32 de ani, mai puțin de 3 pe an.
Citește și: DOCUMENT 380 de clădiri, pericol de prăbușire în București în caz de cutremur. Se consolidează 3/an
În cazul unui cutremur major în România, cu intensitate de 7,4 - 8,1 grade, consecinţele vor fi mai grave decât credem:vpeste 350.000 de clădiri rezidențiale ce vor fi grav avariate, iar numărul de persoane grav rănite sau decedate va fi de peste 45.000.
Citește și: Ce se întâmplă la un mare cutremur de pământ, în România. 350.000 de clădiri grav avariate
