CREART își are sediul în Piața Lahovari, în centrul Bucureștiului. Centrul este un serviciu public aflat în subordinea Primăriei Municipiului București, fiind succesorul Centrului de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare.
CREART se ocupă cu organizarea festivalurilor Primăriei București.
CREART organizează între 16 şi 18 decembrie, Piaţa Constituţiei este transformată în fiecare seară într-un adevărat caleidoscop muzical prin spectacole folclorice, muzică de salon, muzică balcanică la instrumente arhaice, colinde de inspiraţie sacrală şi concerte rock în interpretarea unor nume consacrate ale rockului, trupe nominalizate la Premiile Music Moves Europe.
Același Centru organizează pe 18 decembrie 2022, de la ora 19:30, la sediul din Piața Alexandru Lahovari, nr. 7 – Sala Teatrelli, concertul de colinde „𝐍𝐨𝐚𝐩𝐭𝐞𝐚 𝐒𝐟𝐚̂𝐧𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐂𝐫𝐚̆𝐜𝐢𝐮𝐧”.
Deși au activități în afara oricărui pericol, cei peste 30 de angajați ai Centrului primesc sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă, lunar, echivalentul a 15% din salariu.
Într-un răspuns pentru Newsweek România, CREART spune că pentru cei 34 de angajați s-au plătit 320.000 de lei brut drept condiții vătămătoare de muncă pentru anul 2021.
Despre ce condiții vătămătoare este vorba
Instituția își desfășoară activitatea în birouri într-o locație din centrul Bucureștiul și, în aer liber, atunci când organizează evenimente ca cele descrise mai sus.
Aceste spouri care se situează între câteva sute și ajung la 1.500 l.ei lunar se acordă pentru că angajații ar fi expuși la câmpuri electrice și magnetice și pentru că atribuțiile angajaților sunt foarte complexe. Aceștia rar avea termene urgente de rezolvare a sarcinilor, sunt încărcați nervos și asta le determină un risc mare de îmbolnăvire.
Sunt condițiile „normale” de muncă, pe care le întâlnești și la privat, dar unde nu se primesc sporuri.
Un pericol „mortal” ce nu poate fi îndepărtat
Instituția „luptă” de ani de zile să îndepărteze pericolul mortal la care sunt expuși angahații, dar fără succes. Cum nu reușete, le acordă angajaților sporuri. De remarcat este că nici angajații nu se tem de condițiile vătămătoare de muncă și vin, în conrtinuare, la muncă încasând sporurile.
Istoria unor pomeni din bani publici
În anul 2017, guvernarea PSD-Dragnea a decis să arunce în aer buget de stat crescând sporurile pentru condiții vătămătoare de muncă oferite angajaților de la stat. Să ne înțelegem, majoritatea covârșitoare a celor care iau aceste sporuri care, teoretic, le-ar pune viața și sănătatea în pericol muncesc la birou, din fața computerelor, în clădiri situate în centrul orașelor.
Că viața nu le este pusă în pericol reiese din faptul că niciun bugetar nu renunță să vină la muncă și implicit la aceste sporuri care se acordă, deja, de cinci ani. Newsweek a scris că, după intrarea în vigoare a legii salarizării din 2017, sporurile din instituțiile publice au crescut și de 600 de ori.
Cum au crescut sporurile ca Făt Frumos
Două au fost motivele pentru care sporurile oferite angajaților din instituțiile publice au crescut în ultimii ani.
Primul a fost creșterea veniturilor bugetarilor, ceea ce a dus la o creștere a sporurilor.
Sporul se calculează aplicându-se o indexare (procent) la salariul brut. Dacă, până în 2017, procentul era unul variabil (în trepte 0%, 5%, 10% și 15%), după apariția Legii salarizării unitare, în instituții s-a calculat aplicându-se procentul maxim admis de lege, 15%.
În ianuarie 2021, Newsweek România declanșa o campanie în care devoala nivelul uriaș al acestor sporuri.
Citește și: Milioane de euro de la buget pentru boli închipuite
Ca urmare a investigațiilor Newsweek, premierul de la acea vreme Florin Cîțu a anunțat că declanșează o analiză pentru a vedea cine merită aceste sporuri care erau, în opinia lui, imoriale.
Citește și: Unde găsește Cîțu cele mai mari sporuri: 3000 lei/lună (Parlament), 2300 lei (PMB), 12.500 lei (CCR)
Premierul Cîțu: Sporurile sunt pentru boli inventate
"Am spus că în acești 4 ani de zile veniturile în sectorul public s-au dublat. Nu inventez nimic, cifrele sunt reale - de la 53 la 110 miliarde lei. Gândiți-vă că în 2016 se cheltuiau 53 miliarde lei cu personalul bugetar, astăzi se cheltuiesc 110 miliarde lei. Dintre aceste 110 miliarde lei, aproape 27 sunt sporuri. Nu ar fi o problemă daca aceste sporuri ar merge la oameni care și-au făcut treaba și peste, după aceea. Ca în sectorul privat în care tu premiezi pe cineva. Din păcate, aceste sporuri sunt date doar pentru că apari la locul de muncă", a spus premierul de atunci
Citește și: Florin Cîțu, obligat să destructureze grupul organizat care a crescut sporurile și de 600 de ori
Nu doar că sporurile pentru condiții vătămătoare nu au fost eliminate. Ele au crescut în același timp cu creșterea salariului minim sau prin indexarea salariilor bugetarilor.
Sporurile bugetarilor nici măcar nu mai sunt pe agenda vreunui partid politic.
