Ministrul a spus că în 2023 este așteptată, cel mai probabil, o reducere a producției. Cea mai mare parte a acesteia a fost cea de porumb. Dar există riscul ca volumul acesteia să scadă întrucât sunt mai puține fonduri disponibile pentru culturi, iar costurile pentru semănat sunt mai mari, fiind nevoie de îngrășământ pe bază de azot care este destul de scump și va rămâne la prețuri ridicate în acest an din cauza situației din zonă.
Un alt motiv este că războiul, problemele cauzate de căderile de energie și vremea au amânat culesul porumbului în anumite zone până în iarnă, iar acest lucru înseamnă că terenurile nu vor fi bine pregătite pentru primăvară. Astfel că mulți fermieri nu vor mai dori să cultive porumb în același loc, optând pentru floarea soarelui sau soia.
Agricultura Ucrainei va fi sprijinită, în 2023, și prin programe de finanțare ale Uniunii Europene, inclusiv pentru micii fermieri, și Băncii Mondiale pentru horticultură. Canada și Japonia au oferit facilități de încărcare, depozitare și transport pentru 7-8 milioane de tone de grâne pentru situația în care coridorul de transport maritim nu ar funcționa.
Ulterior întâlnirii cu jurnaliștii, Ministrul Agriculturii Mykola Solskyi a avut amabilitatea de a acorda o declarație în exclusivitate pentru Newsweek România privind colaborarea cu țara noastră și problemele generate agriculturii de câmpurile minate. Am apreciat, printre altele, ținuta casual și atitudinea foarte deschisă față de jurnaliști. Toți oficialii politici pe care i-am întâlnit în Ucraina au ca trăsătură comună și faptul că nu arată aroganță ori superioritate în interacțiunile cu ceilalți oameni sau cu presa:
„În anul 2022, România a fost una dintre cele mai importante țări de care au depins exporturile grânelor ucrainene. Oamenii de afaceri români au jucat un rol esențial în acest proces. Mai mult de 1 milion de tone de grâne au fost tranzitate în fiecare lună pe Dunăre. Iar portul Constanța a fost intensiv utilizat. De asemenea, este un tranzit prin România către Bulgaria și Turcia.
Citește și: România, campioană europeană la OIimpiada de matematică. 50% dintre copii nu pot transforma € în lei
În 2023, cred că Dunărea va fi utilizată intensiv, mai ales în primăvară. Volumul transporturilor va crește cel mai probabil pentru că traficul pe calea ferată va crește în portul Constanța, pentru că o mare cantitate de grâne românești va fi exportat, iar această rută a Dunării se va permanentiza la un nivel mai mare decât a fost în 2022 sau înainte. Multe afaceri au găsit parteneri, unii antreprenori au investit în infrastructură și știu cum să lucreze în această direcție.
Evident că deocamdată nu putem face agricultură în zonele minate. Mai întâi va trebui să avem grijă să deminăm câmpurile. Intensitatea luptelor care se vor desfășura în acele zone va influența direct ritmul procesului de deminare. În unele zone va dura luni, în alte locuri ar putea dura ani. De aceea, unele zone vor fi pierdute pentru agricultură timp de câțiva ani din cauza necesității de a le demina. Am vedere terenuri din regiunile Herson, Zaporijia, Luhansk, Donețk și Harkov.”
Remus Cernea este corespondentul Newsweek în Ucraina
