Fabrica de succes. Orașul fără asistați social și cu investiții de 2 miliarde de euro

La doar 10 kilometri de Alba Iulia și la 110 kilometri de Cluj Napoca, la 25,73 de grade latitudine și 25,03 grade longitudine, se află localitatea Sebeș. Într-un oraș care numără puțin peste 30.000 de locuitori, la fiecare șase familii există o firmă.
Și, tot aici, întâlnești o piață a muncii atât de mobilă încât o persoană poate schimba o companie de mai multe ori pe parcursul unui singur an. O piață a muncii atât de concurențială încât, la Sebeș, au apărut primii stranieri, munci-tori vietnamezi aduși de o companie specializată în producția de pavaje.

Un trafic infernal. Guvernul tace

Cele mai puternice cinci firme care au deschis afaceri la Sebeș au investit un miliard de euro. Totalul investițiilor private din ultimele trei decenii a ajuns la 2 miliarde. Din acest motiv, prețurile au luat-o razna. Nu găsești o casă sub 100.000 de euro, iar un apartament sare de 50.000 de euro.

Există un preț pe care localnicii trebuie să îl plătească: poluarea și un trafic infernal. Pentru a susține aceste afaceri, în oraș intră, zilnic, 4.000 de camioane.

Autoritățile guvernamentale nu ajută dezvoltarea afacerilor din zonă. Autostrada Sibiu – Deva a rezolvat doar parțial problema traficului. Autostrada care ar trebui să lege orașul Sebeș de Turda (și implicit de Cluj Napoca și nordul țării) este departe de finalizare.
Tronsoanele 3 și 4 (dinspre Turda) sunt terminate, dar lucrările sunt atât de proaste încât Ministerul Transporturilor refuză să recepționeze cei 35 de kilometri. Primul tronson, de 18 kilometri, care pleacă din Sebeș și acoperă zona ultraaglomerată Alba Iulia, este finalizat în proporție de 45% și este promis pentru 1 decembrie 2018. O dată complet nerealistă, dat fiind că lucrările au început în 2014. Această zonă este tranzitată de 46.000 de mașini zilnic.

Avantajul resursei umane

Trei condiții a îndeplinit Sebeșul pentru a deveni centrul de afaceri puternic de azi. Este situat într-o poziție geografică privilegiată și deține o tradiție industrială. La care se adaugă o anumită familiaritate lingvistică între marii investitori germano-austrieci și urmașii sașilor care, odinioară, trăiau în număr mare la Sebeș.

„Orașul Sebeș este al doilea nod rutier după București. Sebeș a fost, și în trecut, un oraș dezvoltat economic. Existau bresle, meseriași, se făcea comerț. Nu putem spune că această dezvoltare economică a apărut peste noapte. Înainte de ’89, orașul găzduia câteva branduri naționale, unele s-au păstrat, precum producătorul de ciorapi Ciserom.
A existat o tradiție în prelucrarea lemnului și în industria prelucrătoare a pielii. Din această ultimă categorie, avem companii ce lucrează pentru branduri recunoscute la nivel internațional. Companiile care au investit în ultimii ani au găsit resursă umană bine calificată și ăsta a fost un avantaj”, a declarat primarul liberal, Dorin Nistor (foto), pentru Newsweek România.

Nu cred că putem discuta de șomaj

Companiile occidentale, printre care Daimler sau Schweighofer, firme cu capital sută la sută românesc, precum Ciserom ori Elis Pavaje, au mii de angajați și cifre de afaceri de sute de milioane de euro. „Există o deschidere a administrației locale către companii (fiscală, spre exemplu). Contează că firmele pot găsi forță de muncă calificată. Spre exemplu, înainte de 1989 și puțini ani după, locuitorii din Sebeș și din împrejurimi au muncit la Uzina Mecanică din Cugir, aflată la 30 de kilometri distanță.
Acești oameni calificați au fost recuperați pentru industria auto, când Daimler a deschis la Sebeș subsidiara Star Assembly. La Sebeș, majoritatea covârșitoare are un loc de muncă. A nu merge la serviciu e văzut de vecini nu tocmai bine. Avem două cazuri de asistați sociali și câțiva au probleme medicale. Mai sprijinim familii formate dintr-un singur părinte, cu mai mulți copii în întreținere. Nu cred că putem discuta de șomaj la Sebeș. Ajutor de șomaj primesc doar cei care se află între două slujbe”, mai spune edilul urbei.

Poluarea industrială a zonei a determinat, în urmă cu zece ani, organizarea unui referendum. Oamenii au fost întrebați dacă sunt de acord ca firma Kronospan să producă formaldehidă la fabrica în oraș. Absenteismul a invalidat referendumul. Tot absenteismul a invalidat un referendum organizat, la final de mai, pentru achiziționarea unui laborator mobil pentru monitorizarea calității aerului.