Banii au fost folosiți pentru plata pensiilor, a salariilor, a dobânzilor și pentru refinanțarea datoriilor.
În primele trei luni ale anului, statul a înregistrat un deficit de 36 de miliarde de lei. Asta înseamnă 2,06% din produsul intern brut (PIB). Deficitul pe tot anul ar trebui să fie 5% din PIB, însă este greu de crezut că autoritățile vor reuși să îl respecte.
Ce înseamnă acest lucru pentru români? Înseamnă că, practic, statul român a îndatorat fiecare angajat din România în primele trei luni ale anului cu 7.200 lei, scrie Antena3.
Fiecare angajat trebuie să plătească o datorie de 7.200 de lei. Trăim pe datorie și nu știm
Asta înseamnă pe lună 2.400 lei, datorie pe care fiecare salariat o are din cauza împrumuturilor făcute de statul român. 2.400 lei echivalează cu un salariu minim pe economie, care în momentul de față este de 2.080 lei în mână, la care putem adăuga, de exemplu, 380 lei ar fi echivalentul unei întrețineri pe care o o plătește pe lună o persoană care locuiește la bloc.
Citește și: 10.886 de români iau pensii speciale. Cine încasează cele mai mari sume?
De asemenea, 2.400 lei înseamnă și două pensii minime cu care sunt nevoiți să trăiască aproximativ un milion de pensionari din România.
Românii nu au fost împovărați doar prin deficitul acumulat de statul român, ci vedem că lună de lună am plătit către stat, sub formă de TVA, sume importante.
Pe ce se duc banii?
Execuția bugetară arată că din TVA statul a încasat în primele trei luni ale anului 30 de miliarde de lei. Deci fiecare român a plătit 1.600 lei din TVA de fiecare dată când a făcut o achiziție, fie pentru un produs, fie pentru un serviciu.
Citește și: Câţi ani i-ar trebui României pentru a-şi reduce deficitul bugetar excesiv
Deci aproximativ 540 lei pe lună din banii fiecărui român care au mers către stat sub formă de taxă cu valoare adăugată.
În România, cota standard de TVA este de 19% iar pentru alimente, medicamente, pentru apă sau pentru ieșirile la restaurant cota de TVA este de 9%.
Această cotă de TVA, spuneau autoritățile, este mai redusă decât în celelalte state membre ale Uniunii Europene și a existat inclusiv o propunerea ca ea să fie majorată, însă în momentul de față nu există o decizie în acest sens.
