Țara și-a continuat convergența către venituri mai mari ale egalilor din UE, conform FMI. Principala provocare politică este de a pune finanțele publice pe o cale durabilă.
FMI cere consolidare fiscală
În pofida criticilor existente în România, pachetul fiscal adoptat recent este un prim pas important pentru reducerea deficitului fiscal ridicat, susţine şeful Misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn.
Cu toate acestea, sunt necesare alte reforme fiscale ambițioase, pentru a reconstrui spațiul fiscal, pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient și pentru a crește veniturile, în scopul consolidării serviciilor publice.
În plus, politica fiscală trebuie să devină mai previzibilă. Stabilirea unei căi credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va ajuta la asigurarea finanțării pieței la costuri mai mici ale împrumuturilor.
Citeşte şi: FMI vrea să impoziteze salariile românilor. Ce impact va avea asupra veniturilor din România
Anunțarea unor reforme fiscale suplimentare cu mult timp în avans va ajuta companiile și lucrătorii să se adapteze la aceste schimbări.
În urma înăspririi politicii monetare, inflația este în scădere. Dar politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie fermă descendentă, cum este necesar, pentru ca inflația generală să revină la banda-țintă a Băncii Naționale a României (BNR), până la jumătatea anului 2025.
Reformele structurale trebuie să abordeze punctele slabe ale guvernării și să îmbunătățească furnizarea de servicii publice. Este necesar un efort major, pentru a sprijini tranziția României către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon.
Citeşte şi: FMI: Economia Europei, triplă provocare: inflaţia, redresarea şi protejarea stabilităţii financiare
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România, în acest an, şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme suplimentare, care să reprezinte o recuperare de 2% din PIB, conform Ştirile TVR.
Newsweek ştie că singurele reforme suplimentare care pot fi făcute, pentru a obţine astfel de rezultate, sunt cele de reducere a cheltuielilor bugetare, adică exact cele pe care Executivul încă nu le-a luat şi care sunt zona de ambiguitate maximă a măsurilor fiscale anunţate de Cabinetul Ciolacu.
Pe termen mediu, economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3% - 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice. Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7%, la 4%, la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.
Citeşte şi: Premierul Ciucă, întâlnire cu directorul FMI: „Creșteri fără precedent ale economiei”
Riscurile din jurul acestei perspective sunt substanțiale. Războiul Rusiei în Ucraina, o posibilă slăbire suplimentară a activității în Europa sau o încetinire globală bruscă ar putea submina creșterea și fluxurile de capital către piețele emergente.
Creșterea puternică a salariilor în România ar putea întârzia scăderea estimată a inflației de bază. În cele din urmă, ar putea fi o provocare să implementăm consolidarea fiscală și următorii pași, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe parcursul unui an cu alegeri multiple.
Noul pachet fiscal îmbunătățește proiectarea politicilor în unele domenii, spune FMI. Ea lărgește baza de impozitare și îmbunătățește veniturile, prin limitarea scutirilor pentru lucrătorii din sectoarele agricole, Construcții, prelucrare alimentară și IT și prin limitarea numărului de bunuri supuse cotelor reduse de TVA.
Povară injustă
Aceste măsuri îmbunătățesc echitatea și sprijină ajustarea fiscală într-un mod favorabil creșterii. Creșterea impozitului pentru microîntreprinderi va crește venitul fiscal; dar pentru a închide cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui redus și mai mult.
În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și întreprinderilor mari reprezintă o povară injustă asupra companiilor cu marje scăzute și pot reduce și slăbi intermedierea financiară. Sfera de aplicare a ajustărilor fiscale suplimentare, prin reduceri ale cheltuielilor sau creșterea eficienței cheltuielilor, este limitată.
Evaluările continue ale cheltuielilor sunt binevenite și ar putea ajuta la eficientizarea cheltuielilor guvernamentale, în timp, dar este puțin probabil să ofere economii mari. În plus, sprijinirea unei populații în vârstă, abordarea nevoilor sociale și îmbunătățirea serviciilor publice – în special Educația și Asistența medicală – în conformitate cu standardele UE, necesită cheltuieli bine direcționate și adecvate.
Suplimentar
Sunt necesare reforme fiscale suplimentare, pentru a crește veniturile, eficiența și corectitudinea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor cu peste 2% din PIB, dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal.
În acest scop, măsurile-cheie de luat în considerare sunt:
(i) eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase;
(ii) simplificarea suplimentară a TVA;
(iii) implementarea impozitului pe proprietate reformat;
(iv) utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, pentru a promova tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon.
Îmbunătățirile continue în administrarea veniturilor, deși sunt necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile și nu se pot baza pe acestea pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen scurt.
Politica fiscală trebuie de asemenea bine planificată și comunicată clar, pentru a oferi predictibilitate pentru gospodării și firme. Modificările ad-hoc ale impozitelor, ca răspuns la nevoi fiscale urgente creează incertitudine și subminează capacitatea de planificare.
