Păun a explicat că Fondul Monetar Internaţional reproșează Cabinetului Ciolacu "două lucruri fundamentale: că pachetul fiscal a fost prea blând și că a lăsat în continuare să scape taxării destul de multe victime".
Experţii FMI afirmă că nu se vor atinge țintele de venit suplimentar la buget şi de aceea sugerează măsuri fiscale suplimentare.
FMI insistă obsesiv pe impozitul progresiv
Fondul, arată Cristian Păun, "insistă în mod obsesiv pe introducerea impozitului progresiv, o idee extrem de proastă, cu un sistem fiscal rudimentar, nedigitalizat și care abia are grijă de 600.000 de firme, darămite să mai țină socoteala veniturilor și a deducerilor aferente, pentru 6.000.000 de contribuabili persoane fizice".
Prin introducerea acestui impozit progresiv, spune Păun, portofoliul statului s-ar majora cu milioane de PFA, care astăzi au cea mai mare parte din venit exclusiv de natură salarială (peste 80% dintre persoanele fizice), dintre care o treime au salariul minim pe economie.
"Demersul FMI (în imaginea de jos șeful biroului FMI în România) nu este deloc serios. Se uită din avion la problemele României, propunând și soluții care nu au de a face cu ce ne-ar trebui nouă", explică specialistul.
De exemplu, spune acesta, "nu au nici o problemă cu luminițele de Crăciun (circa două milioane de luminițe), care se instalează pe deficit și pe datorie, la Craiova, de câteva zile încoace. Adică, cu lipsa de reforme sau cu această risipă de bani publici", noi ne ocupăm de "tichii de mărgăritar", cum s-ar spune.
Sunt necesare reforme
Jan Kees Martijn, şeful Misiunii FMI în România, spune că va fi o adevărată provocare ca România să facă consolidare fiscală, în anul electoral 2024. Cum se va realiza acest lucru? "Sănătos", atrage atenţia Cristian Păun, "ar fi să se întâmple acest lucru prin reforme. Despre care FMI nu prea vorbește. Reforma administrativ-teritorială de exemplu este esențială și ar putea elibera resurse cât pentru 2% - 3% din PIB".
"Este clar că trebuie să revizuim rapid organizarea pe județe, municipii, comune și să înceapă o grupare a lor, o comasare, o desființare etc. Putem la fel de bine să funcționăm pe regiuni, la o treime din numărul județelor. Aceasta înseamnă mai puține prefecturi, mai puține consilii județene, mai puțin baroni și camarila lor", explică expertul.
Citeşte şi: Cu ce procent cresc pensiile de la 1 ianuarie. FMI a fost informat. E dublu față de rata inflației
"Economii substanțiale pe care nimeni nu are curaj să le abordeze sau să le prezinte. Nici măcar FMI", atrage atenţia Păun.
Desigur, consolidarea fiscală se va face ca și până acum, prin mecanisme nesănătoase, catalogate drept marea găselniță ”wageled-growth”, adică "stimulăm consumul, prin tot felul de ajutoare și scheme, mufate la bugetul ce funcționează pe deficit și datorie, mărim salariul minim, ca să încasăm mai mult la buget, mărim taxele, introducem taxe noi (pe cifra de afaceri), ținem inflația sus", arată Păun.
Spolierea sectorului privat
"Jupuim sectorul privat, în speranța că nu va scădea semnificativ activitatea economică, că nu va exista o reacție normală și naturală la aceste măsuri prociclice. Din păcate, reacția va exista și, chiar dacă, poate, vom reuși să salvăm aparențele, ne vom afunda și mai tare", prevesteşte expertul.
Poate pentru că vede că Executivul a plecat pe panta creşterilor de taxe şi impozite, FMI recomandă introducerea altor taxe şi impozite. E bine aşa? "FMI nu are ce altceva să propună. Nu este și nu a fost niciodată cine știe ce mare apărător al economiei private", susţine Cristian Păun.
Citeşte şi: FMI cere consolidare fiscală. Este nevoie de reforme mai pronunţate şi previzibile
Odată cu căderea Sistemului de la Bretton Woods (aur-dolar, 1971), crede universitarul, această instituție nu își mai avea sensul economic pentru care a fost creată, în anul 1945. "Am rămas cu ea pe cap, cu banii pe care îi gestionează și cu aceste sfaturi care mereu întăresc statul (care le și dă bani și îi şi finanțează) și mai niciodată sectorul privat", susţine acesta.
Cei care lucrează pentru FMI nu au avut niciodată legătură cu sectorul privat, cu antreprenoriatul, cu piața liberă. Sunt taman pe dos, crede Cristian Păun, atrăgând atenţia că "prezența FMI într-o țară nu este niciodată de bun augur. În loc să ne chinuim să aducem câteva companii mari, din top 100 global, noi ne rugăm de FMI, să vină, să ne asiste? O eroare fatală, aș spune".
"FMI echivalează cu o ambulanță în fața blocului. Propune soluții radicale și nu are cum să vină în sprijinul credibilității tale. Nimeni nu mai face afaceri cu un muribund, nimeni nu mai împrumută un muribund. Ne dorim asta?", arată Păun.
Citeşte şi: FMI vrea să impoziteze salariile românilor. Ce impact va avea asupra veniturilor din România
Guvernul se pregăteşte să modifice fiscalitate ex-abrupto. Ba, a mai şi încercat să modifice Codul Fiscal, astfel încât să nu mai fie nevoie nici de derogare, pentru aceasta. Sunt contradicţii multiple. Atunci, cum se vor anunţa totuşi modificările acestea fiscale cu mult timp în avans?
"Este clar că vor veni și alte măsuri. Cel mai probabil, se va ajunge la o majorare a TVA cu 2-3 procente. Un TVA de 22% este aproape inevitabil, având în vedere că astăzi avem cea mai mică cotă de TVA din UE. Majoritatea țărilor s-au echilibrat bugetar în timpul pandemiei și după aceasta, cu majorarea TVA", susţine expertul.
Raliul TVA
Evoluţia TVA în România a cunoscut, de la introducerea acestei taxe, de la jumătatea anului 1993, o evoluţie continuă de tip raliu, care a instaurat un mediu economic imprevizibil:
- 1 iulie 1993 – 31 decembrie 1994 – 18% și cota 0;
- 1 ianuarie 1995 – 31 ianuarie 1998 – 18%, 9% și cota 0;
- 1 februarie 1998 – 31 decembrie 1999 – 22%, 11% și cota 0;
- 1 ianuarie 2000 – 31 mai 2002 – 19% și cota 0;
- 1 iunie 2002 – 31 decembrie – 2003 - 19%;
- 1 ianuarie 2004 – 1 iulie 2010 – 19%, 9% si 0%;
De la 1 iulie 2010, TVA-ul a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%. De la 1 ianuarie 2016, TVA a scăzut cu patru procente - de la 24%, la 20%. De la 1 ianuarie 2017, TVA a scazut cu un procent - de la 20%, la 19%.
FMI estimează realist, spune Cristian Păun, că economia va scădea și că aceste taxe noi mărite vor aduce în final mai puțini bani la bugetul de stat și un recul în PIB.
Adică, deficitul, raportat la PIB va rămâne tot pe acolo. Și, în astfel de condiții, nu au ce altceva să recomande. "Trist este că, la final, ne vom alege și cu pachetul fiscal, și cu TVA mai mare", arată Cristian Păun.
