Acesta precizează că, pe termen lung, singura opţiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită „normală” de politică monetară, ”conştienţi fiind însă cu toţii că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut”. Mai mult, guvernatorul spune că, luând în calcul amplitudinea declinului economic din luna aprilie, estimările oficiale privind evoluţia PIB pentru trimestrul II indică o contracţie de 14% a activităţii economice faţă de trimestrul anterior, arată news.ro.
”Situaţia economică viitoare va depinde, în principal, de evoluţiile în planul sănătăţii publice şi de succesiunea acestora. Pentru aceasta, vom continua să monitorizăm şi să actualizăm evaluările noastre cu privire la starea economiei şi a situaţiei privind sănătatea publică şi vom canaliza măsurile în direcţia furnizării lichidităţii necesare şi menţinerii stabilităţii financiare, precum şi asigurării unei tendinţe sustenabile de scădere a ratelor de dobândă”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul celei de 43-a reuniuni a Clubului Guvernatorilor din Zona Mării Negre, Balcani şi Asia Centrală.
Isărescu a afirmat că va continua să conlucreze cu Guvernul pentru a asigura o revenire rapidă a economiei faţă de situaţia curentă.
”De asemenea, Pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranţă o contribuţie importantă în susţinerea eforturilor noastre de relansare. Reiterând recunoştinţa pentru cei care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei, BNR este pregătită să-şi îndeplinească rolul care îi revine. Cu toate acestea, pe termen lung, singura opţiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită 'normală' de politică monetară, conştienţi fiind însă cu toţii că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut. Pentru aceasta, intenţionăm să intervenim gradual, adaptându-ne în permanenţă la mediul aflat în continuă schimbare, dar cu respectarea cadrului legal”, a adăuat Isărescu.
Anterior izbucnirii pandemiei COVID-19, economia României a înregistrat o evoluţie relativ bună, cu o creştere medie anuală de 4,1% în anul precedent, consemnându-se o uşoară decelerare în trimestrul III. La începutul anului curent, perspectivele privind evoluţia economiei româneşti pentru perioada următoare indicau continuarea acestui trend pozitiv. Cele mai recente date statistice relevă o creştere economică de 2,7% pentru primele trei luni ale anului 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând cea mai mare creştere dintre ţările UE.
”Cu toate acestea, aş dori să subliniez că pe parcursul ultimilor patru ani această creştere economică a fost susţinută în special prin creşteri salariale şi majorarea puternică a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au accentuat, iar rata anuală a inflaţiei s-a situat în jurul valorii de 4%, cel mai ridicat nivel comparativ cu ţările din UE. În acest context marcat de politici fiscale semnificativ prociclice, BNR a menţinut o politică monetară mai restrictivă, prin păstrarea la un nivel relativ ridicat atât al ratei dobânzii de politică monetară, respectiv la 2,5%, cât şi al ratelor rezervelor minime obligatorii ale instituţiilor de credit pentru pasivele în lei şi cele în valută (respectiv la 8%). Având în vedere contextul menţionat, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând şi mai mult dezechilibrele existente, pe fondul presiunilor în creştere asociate aprovizionării cu alimente, deprecierii monedei naţionale şi creşterii necesarului de lichiditate. Astfel, luând în calcul amplitudinea declinului economic din luna aprilie, estimările oficiale privind evoluţia PIB pentru trimestrul II indică o contracţie de 14% a activităţii economice faţă de trimestrul anterior”, a precizat guvernatorul.
