Legea pensiilor va avea un impact sever. România are venituri fiscale extrem de scăzute. Potrivit Consiliului Fiscal, cea mai acută problemă a României, dincolo de deficitele externe şi slăbiciunile instituţionale, este deficitul bugetar, care, în acest an, a rămas în jur de 6% din PIB.
Amintim că România este de mai mulţi ani sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi are probabil cel mai mare deficit structural din Uniunea Europeană.
Legea pensiilor va avea un impact sever
Construcţia bugetară pentru anul 2024 este compatibilă cu un deficit pe cash în jurul valorii de 6,4% din PIB, pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, apreciază Consiliul Fiscal.
Există două tipuri de deficit, pe care se poate evalua starea fiscal-bugetară a ţării: pe ESA (metodologia UE) şi pe cash (metodologia românească).
Consiliul Fiscal (CF) semnalează existenţa unor riscuri majore, cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcţiei bugetare actuale.
Citeşte şi: Marcel Boloş: Nu este nimic pus în buget din pix, totul e pe reglementare
„Pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB.
Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informaţiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorităţi şi ipoteza că nu se va proceda la o reducere forţată de cheltuieli.
În aceste condiţii, CF semnalează existenţa unor riscuri majore, cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcţiei bugetare actuale”, arată Consiliul, în Opinia privind Legea bugetului de stat pe anul 2024, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024-2026.
Citeşte şi: Bugetul României pe 2024: Pe ce se cheltuiesc cei mai mulți bani
Construcţia bugetară pentru anul 2024 are în vedere o ţintă de deficit bugetar pe cash de 5% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,94 puncte procentuale (pp) din PIB, faţă de nivelul estimat de MF, pentru anul 2023 (5,94% din PIB).
Potrivit CF, factorii ce influenţează dinamica programată a veniturilor bugetare în termeni nominali, în anul 2024, sunt reprezentaţi în principal de cadrul macroeconomic proiectat pentru anul viitor, măsurile de politică fiscală adoptate, cuantumul veniturilor ipotetice, având drept sursă îmbunătăţirea eficienţei colectării/ digitalizarea ANAF şi evoluţia anticipată a absorbţiei de fonduri europene.
„Privind includerea ex-ante în proiecţia bugetară a unor venituri ipotetice de 19 miliarde de lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienţei colectării/ digitalizarea ANAF, CF nu le poate lua în considerare, în virtutea principiului prudenţei.
Venituri prognozate mai mici
În consecinţă, CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 miliarde de lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, faţă de ţintele asumate în proiectul de buget”, se arată în opinia publicată.
În ceea ce priveşte evoluţia în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este cu precădere rezultatul majorării cheltuielilor cu proiectele finanţate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenţă socială şi altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subvenţiilor, a altor transferuri şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, arată CF care apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 4,5 miliarde de lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi cu asistenţa socială, reprezentând circa 0,26% din PIB, conform Digi24.
Cea mai acută problemă
Potrivit sursei citate, cea mai acută problemă a României (dincolo de deficitele externe şi slăbiciuni instituţionale) este deficitul bugetar care, în 2023, a rămas în jur de 6% din PIB.
România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv şi are, probabil, cel mai mare deficit structural în UE. În context, reprezentanţii CF arată că o corecţie a deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri, în condiţiile în care România are venituri fiscale extrem de joase, de circa 27% din PIB, când media în UE este de peste 40% din PIB.
„Corecţia deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, circa 27% din PIB, când media, în UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice, cu evaziune fiscală şi evitare a plăţii taxelor şi impozitelor aproape instituţionalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% faţă de media din UE de circa 5%, aceasta este alternativa de bun-simţ, logică”, arată CF.
Inechităţi flagrante
Măsurile fiscale, adoptate de Guvern în 2023, ar avea un impact de circa 1% din PIB în 2024 însă pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câţiva ani sunt necesare măsuri suplimentare.
Pe de altă parte, Consiliul Fiscal avertizează că noua lege a pensiilor va avea un impact sever pe termen imediat şi mediu. „Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechităţi flagrante, pentru a ţine cont de îmbătrânirea populaţiei.
Dar impactul pe termen imediat şi mediu este sever, măreşte deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente”, subliniază documentul citat. În aceste condiţii, CF pledează pentru continuarea reformei fiscale arătând că trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală şi optimizările fiscale.
