Lui Marcel Boloş îi dă fiori suma de plată în Dosarul Roşia Montană

Lui Marcel Boloş îi dă fiori suma de plată în Dosarul Roşia Montană. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, spune că valoarea totală a despăgubirilor anunţate în Dosarul Roşia Montana, de aproximativ 6,7 miliarde de dolari, reprezintă o sumă ce provoacă fiori, prin valoarea ei.

Boloş a subliniat că ar prefera o decizie nemonetară, din partea instanţei internaţionale, chiar dacă aceasta ar presupune şi continuarea investiţiei.

Lui Marcel Boloş îi dă fiori suma de plată în Dosarul Roşia Montană

"Este un proces şi o sumă care îţi provoacă fiori. Noi am analizat cu atenţie cuantumul cheltuielilor care s-au efectuat deja la Roşia Montană şi sigur orice decizie de acest fel este una care pune presiune pe bugetul de stat.

Calculele aşa arată, că s-au efectuat cheltuieli care sunt în jur de un miliard de euro. Deci ne aşteptăm la o decizie, dacă va fi dată în acest sens, care să prevadă despăgubiri la nivelul acesta al sumei care deja a fost investită.

Sunt cheltuieli cu documente care s-au efectuat acolo. Poate totuşi avem şi surpriza aceasta a unei decizii nemonetare. Ce înseamnă acest lucru? Că ar putea fi obligat statul român ca să continue exploatarea", a spus Marcel Boloş.

Citeşte şi: Câte miliarde ar putea plăti România în Dosarul Roșia Montana. Se pot face 350 km de autostradă

Întrebat dacă ar prefera această variantă a continuării proiectului, ministrul a răspuns că România se va supune deciziei care va fi dată de către instanţa internaţională.

"Desigur că e o decizie pe care o vom respecta, nu cred că este important ce aş prefera din punct de vedere al deciziei date de către instanţă.

Este limpede că această decizie nemonetară din punct de vedere al efortului bugetar ar fi mai uşor de implementat, în care e posibil să se ţină cont de faptul că această licenţă de exploatare a resursei noastre de aur este încă în vigoare, că acele condiţii de mediu care sunt mult şi au fost mult discutate şi tehnologia a fost mult discutată, dacă sunt îndeplinite condiţiile de mediu, trebuie implementate conform acordului de mediu care nu ştiu dacă mai este valabil sau dacă trebuie reactualizat, dar sigur am fi din punct de vedere al efortului bugetar cu decizia nemonetară mult mai uşor de dus la îndeplinire", a adăugat el.

Citeşte şi: Klaus Iohannis speră ca, în cazul Roşia Montană, Guvernul să-şi fi luat măsuri de precauţie

El a reiterat că dacă decizia este una nemonetară şi dacă aceasta va privi continuarea implementării acestei investiţii, "atunci va trebui să ne supunem acelei decizii".

"Haideţi să vedem care care va fi acea decizie şi pe care va trebui să găsim calea legală să o punem în aplicare", a subliniat ministrul Finanţelor.

Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul arbitral internaţional deschis împotriva României, legat de "proiectul minier aurifer de la Roşia Montană", se ridică la aproximativ 6,7 miliarde de dolari, potrivit unui răspuns transmis de Guvern, în baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor.

Procedură închisă

Dosarul în acest caz a fost înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) cu nr.ARB/15/31, în iulie 2015, iar în septembrie 2023 tribunalul care a judecat speţa a declarat procedura închisă în conformitate cu Regula de arbitraj ICSID 38 (1).

Conform datelor furnizate de Guvern, hotărârea arbitrală motivată a ICSID nu a fost comunicată Ministerului Finanţelor până la data de 20 februarie şi "nici nu se cunoaşte momentul exact al comunicării".

Foto: INQUAM PHOTOS / George Călin

În document este prezentat şi un scurt istoric al litigiului dintre Gabriel Resources şi România, în speţa privind aşa-numitului "proiect minier aurifer de la Roşia Montană".

Cine sunt iniţiatorii

"Acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey).

Documentul a fost întemeiat pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995).

Aceasta a primit numărul ARB/15/31. Pe această cale, reclamanţii au solicitat tribunalului arbitral internaţional să constate că România a încălcat tratamentul just şi echitabil şi deplina protecţie şi securitate a investiţiei Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), drepturi protejate de cele două acorduri internaţionale de protecţie a investiţiilor.

Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate a fost, la nivelul anului 2024, de aproximativ 6,7 miliarde USD", informează Guvernul.