"În cazul României, creşterea economică de 5,8% înregistrată în primul semestru reprezintă o performanţă peste aşteptări, care prefigurează depăşirea prognozei de creştere economică anuală de 3,5%. Trebuie subliniată, în acest sens, dinamica sporită a sectorului serviciilor, cu o creştere de peste 8% şi 9% pe primele două trimestre, în timp ce industria, însă, continuă să evolueze în teritoriu negativ. Principalul motor al creşterii economice este în continuare consumul privat, cu un ritm susţinut, de 7% şi 8% pe primele două trimestre ale anului.
Nu la fel stau lucrurile şi în privinţa investiţiilor. De exemplu, ritmul formării de capital fix este de doar 2,2% pe primul semestru, în timp ce investiţiile nete din economie sunt într-un uşor regres, de aproape 1%, într-un context marcat încă de incertitudini. De aici şi nevoia de accelerare, în aceste ultime luni ale anului, a implementării investiţiilor publice, dată fiind rămânerea în urmă a cheltuielilor de investiţii ca pondere în PIB, potrivit datelor la zi aferente execuţiei bugetare, atât în privinţa investiţiilor din fonduri europene, cât şi a proiectelor din bani naţionali", a spus Cosmin Marinescu, cu ocazia Forumului Forbes 2022.
Citește și: Navalnîi despre acțiunea militară a lui Putin: „Războiul criminal se agravează şi se amplifică”
El a menţionat că este îmbucurătoare menţinerea apetitului investiţional extern, demonstrat de creşterea cu aproape 44% a investiţiilor străine directe pe primele 7 luni ale anului, chiar dacă acestea nu reuşesc să contrabalanseze adâncirea dezechilibrelor externe - probabil cea mai serioasă vulnerabilitate macroeconomică din prezent.
Citește și: Putin mobilizează la război angajații de la o uzină metalurgică din Donețk. Noii „recruți” au fugit
Marinescu susţine că, pe primele 7 luni ale anului, deficitul de cont curent a crescut cu aproape 64% faţă de anul trecut, ajungând la aproape 15 miliarde de euro, cu circa 5,8 miliarde de euro în plus faţă de 2021. Potrivit acestuia, problema este că finanţarea deficitului de cont curent din fluxuri negeneratoare de datorie rămâne la acelaşi nivel suboptimal, aflat la puţin peste 40%, iar în continuare se prefigurează adâncirea deficitului de cont curent, care ar putea depăşi semnificativ 8% din PIB la sfârşitul anului.
"Aceste evoluţii ridică unele semne de întrebare cu privire la calitatea creşterii economice şi atrag atenţia asupra provocărilor cu care ne confruntăm. Avem de-a face cu probleme structurale mai vech, şi este suficient să ne reamintim că România a intrat în pandemie cu cea mai fragilă situaţie a finanţelor publice, consemnând în 2019 cel mai mare deficit bugetar dintre toate statele Uniunii, ca rezultat al politicilor hazardate şi pro-ciclice ale guvernelor anterioare. Ulterior, în cei doi ani de pandemie, datoria publică a României a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri din Uniunea Europeană, de la 35% din PIB în 2019 la aproape 50% din PIB în prezent, deşi România a revenit printre primele la nivelul Produsului Intern Brut de dinaintea pandemiei, încă din trimestrul 2 al anului 2021.
Ne confruntăm aşadar cu provocări structurale acumulate de-a lungul mai multor ani, ca urmare atât a politicilor economice defectuoase, cât şi a crizelor intervenite sau a unor măsuri disproporţionate. Persistenţa inflaţiei înalte, aflată la peste 15% şi în luna august, precum şi costurile sociale aferente complică şi mai mult ecuaţia deciziei de politică economică. Trebuie să ştim, însă, că rezultatele aşteptate în economie nu pot apărea peste noapte, ci doar în timp şi în funcţie de consensul politicilor economice", a spus Cosmin Marinescu.
Consilierul prezidenţial susţine că politica monetară şi politica fiscal-bugetară trebuie să lucreze împreună responsabil, în aceeaşi direcţie sănătoasă.
"Nevoia de stabilitate, echilibru şi consens este mai importantă ca niciodată în contextul economic şi de securitate din prezent. Reconstrucţia economică devine un puzzle complicat, a cărui rezolvare impune preocupări sporite pentru soluţii comune, pentru solidaritate şi unitate la nivel european. Economia europeană este puternic influenţată de obiectivele Pactului verde, în condiţiile unei crize energetice care se resimte tot mai adânc în competitivitatea industrială şi în performanţa marilor consumatori de energie, precum industria construcţiilor, siderurgia, industria auto.
Priorităţile energetice ambiţioase ale Uniunii Europene au făcut ca ponderea energiilor regenerabile în mix-ul energetic european să crească, în ultimul deceniu, cu 16 puncte procentuale, de la 22% la 38%. Însă, în ciuda acestui progres remarcabil, dependenţa energetică a Uniunii s-a înrăutăţit, de fapt, ceea ce ridică semne de întrebare privind soluţiile pe care le avem la îndemână pe termen scurt", afirmă Cosmin Marinescu.
El consideră că parcursul Pactului verde european în materie de mediu şi energie este un factor cheie, dar care poate acţiona asupra economiilor europene cu beneficii şi viteze diferite, şi cu implicaţii profunde pe termen lung.
"Tocmai de aceea, trebuie să fim pe deplin conştienţi că decalajele de competitivitate acumulate în aceşti ani în raport cu piaţa mondială vor fi decisive, mult timp de acum înainte, pentru poziţia Uniunii Europene pe harta competitivităţii industriale la nivel global", spune Cosmin Marinescu.
În opinia consilierului prezidenţial, până acum, economiile şi întreprinzătorii şi-au testat capacitatea de răspuns la provocările diferitelor crize. O nouă abordare ar trebui să graviteze în jurul unui model de business rezilient, adaptabil şi flexibil în faţa schimbărilor sau a şocurilor pieţei.
"Prin implementarea investiţiilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dublate de reformele structurale atât de necesare, vom putea genera un climat solid de credibilitate, bazat pe competitivitate şi perspective tot mai favorabile pentru investitori. De aceea, concentrarea atenţiei şi a întregii capacităţi administrative spre utilizarea eficientă şi integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a tuturor autorităţilor statului. Totodată, merită să intensificăm promovarea de politici pro-active de atragere şi creştere a capitalului privat, atât străin cât şi românesc, care să susţină dezvoltarea antreprenoriatului pe baze competitive", susţine Cosmin Marinescu.
El consideră că lecţiile dure din toată această perioadă de pandemie şi post-pandemie, la nivel economic, social şi chiar politic, este posibil să genereze mai multă perseverenţă, dar şi dorinţa de a face lucrurile altfel, pentru a depăşi neajunsurile actuale şi pentru a trece într-o nouă etapă a dezvoltării ca ţară.
"Având convingerea că mediul de afaceri şi guvernanţa politică dispun de idei şi resurse pentru a depăşi provocările actuale, doresc să vă asigur că vom lucra împreună şi în continuare, ca să putem genera, pentru România de mâine, un model de dezvoltare competitiv, rezilient, european!", a mai arătat Cosmin Marinescu, scrie Agerpres.
