O nouă taxă plătită de toți românii. Statul se împrumută de la cetățeni și nu mai dă banii înapoi. Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a elaborat legislația secundară aferentă viitoarei aşa-numite “contribuții CfD”, o posibilă viitoare taxă, care va fi plătită de toți consumatorii de energie electrică.
“Pentru aplicarea mecanismului de sprijin prin contracte pentru diferenţă, pentru producţia de energie prin tehnologii cu emisii reduse de carbon, fondurile necesare se constituie prin încasarea lunară/trimestrială, de către Contrapartea CfD, a contribuţiei CfD, de la toţi furnizorii consumatorilor finali de energie electrică din România", conform unui act normativ.
O nouă taxă plătită de toți românii. Statul se împrumută de la cetățeni și nu mai dă banii înapoi
Este vorba despre proiectul “Ordin privind aprobarea Metodologiei de determinare şi colectare a contribuţiei CfD”, pus în dezbatere publică de ANRE, la finalul luniii trecute.
După elaborarea legislației specificice, România va organiza în acest an două licitații, pentru primii 2.000 MW, 1.000 în subdomeniul energetic eolian și alţii 1.000 în fotovoltaic, care vor beneficia de schema de sprijin prin mecanismul contractului pentru diferență (CfD), conform Economica.net.
În total, România ar urma să instaleze 5.000 MW noi în regenerabile prin această schemă. Schema CfD va fi instituită vreme de 15 ani, timp în care investorii care vin cu proiecte noi vor avea o garanție că vor obține un anumit preț din partea statului.
Citeşte şi: Specialiștii Nuclearelectrica, „școlarizare” la Doosan Enerbility, în Coreea, pentru tehnologia SMR
În limbajul economic de specialitate global, CfD (trad. eng. Contract for Difference) înseamnă cu totul altceva.
Un contract pentru diferență este un acord între un investitor și un broker CfD, pentru a tranzacţiona diferența de valoare a unui produs financiar (titluri de valoare sau derivate), între momentul deschiderii și închiderii contractului.
Este o strategie de tranzacționare avansată, care este utilizată numai de către comercianții experimentați, conform Investopedia.
Citeşte şi: Melania Amuza (CEO RoPower): „Proiectul SMR Doicești se poziționează ca un standard în România”
În ultimul deceniu, China a încercat cu România un CfD pe domeniul nuclear. Beijingul ar fi dorit să construiască cu tehnologie proprie reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar calculase că ieşea în pierdere şi atunci voia să încheie un CfD, pentru ca diferenţa (astfel încât să aibă profit) să fie pllătită pentru foarte mulţi ani, de statul român.
Suma era uriaşă şi se constituia într-un pasiv considerabil la bugetul de stat al României, care ar fi aservit Bucureştiul Beijingului, ceea ce nici un guvern de la Palatul Victoria nu a agreat. România a refuzat într-un final oferta făcută pare-se, de fostul vicepremier chinez Li Keqiang.
Foto: RawPixel/CC0
De data aceasta, CfD-ul pe mediu, pentru emisiile de CO2, este un ajutor de stat, ce va fi acordat pentru diferenţa între două prețuri: cel al pieței, pentru care se calculează o referință (prețul de pe PZU - Piaţa Zilei Următoare, de pe Bursa de Energie), și cel de exercitare, cu care vine fiecare investitor, care vrea să participe la licitație, pentru a se califica la schemă.
Citeşte şi: Ministerul Energiei: SUA sprijină constant dezvoltarea capacității de energie nucleară a României
Atunci când preţul de referinţă este mai mic decât preţul de exercitare, beneficiarul va avea dreptul să primească plăţi egale cu diferenţa dintre cele două preţuri, din partea statului. În schimb, atunci când preţul de referinţă este mai mare decât preţul de exercitare, beneficiarul va trebui să plătească diferenţa autorităţilor române.
Insolit este că, în loc ca statul român să plătească cofinanţarea la banii europeni din PNRR, pentru acest proiect bun, cu impact pe Mediu, practic, cofinanţarea este plătită de contribuabilul român, prin colectarea unei taxe, strict destinate pentru acest obiectiv.
Este foarte interesant de urmărit dacă Comisia Europeană va agrea această idee.
