VIDEO Mihai Precup,  secretar de stat: 4.000.000.000 €, alocate exclusiv finanţărilor, în România. După ce a scăpat de epoca comunistă, a existat o problemă permanentă, cronică a Bucureştiului: atragerea de investiţii străine.

Motivul era simplu: lipsa de produse de pe piaţa internă comunistă a dus la acumularea de rezerve de bani la populaţie. Acestea s-au consumat masiv, în primii ani de după Revoluţie.

Rezultatul a fost mărirea masei monetare şi, ca o consecinţă, inflaţia galopantă. În schimb, mediul economic etatist era în criză, fără bani, tributar unei tehnologii revolute, de tip occidental, dar din anii '60 - '70.

Peste 4.000.000.000 € alocate exclusiv finanţărilor, în România

Aşa că, de atunci încoace, România se dezvoltă în măsura în care atrage bani din afară, pentru că în ţară sunt foarte puţini bani pentru a se face investiţii cu capital românesc. Adică se dezvoltă în  măsura în care se atrag fonduri europene şi investiţii străine.

Ce poate face acum Guvernul României, pentru atragerea de mai multe investiții străine? Mihai Precup, secretar de stat la Cancelaria prim-ministrului, a spus, la Summit-ul Newsweek, organizat de Newsweek România, privind educaţia financiară, că Guvernul trebuie să se concentreze acum pe echilibru bugetar:

"Austeritatea nu aduce creștere economică, ba, dimpotrivă, Austeritatea poate să aducă provocări. Cred că trebuie să ne concentrăm pe un echilibru bugetar. Cel mai important este raportul dintre cheltuieli și venituri, să fie rezonabil.

Citeşte şi: 1.000.000 € investiţie pentru roboţi de recuperare medicală, în Alba

Nimeni nu a discutat până acum despre creșteri de taxe suplimentare, pentru anul următor, și nu cred că, în ceea ce privește investițiile din România, avem o problemă de bani.

Bani sunt de la sectorul bancar, pe piețele financiare. De la instituțiile financiare internaționale - vă vorbesc prin telefon, pentru că sunt la Varșovia. Consiliile de administrație ale băncilor țin de investiții. Anul trecut, am avut un an-record, în ceea ce privește finanțările din partea Băncii Europene de Investiții, în România."

Cât au fost acestea? Mihai Precup:

"Vorbim despre peste 4 miliarde de euro, alocate exclusiv finanțărilor din România, ceea ce înseamnă undeva peste 1,3% din PIB, alocat pentru România. Dacă ne uităm la nivelul Ministerului Finanțelor, vom vedea că are finanțări semnate cu majoritate instituțiilor financiare internaționale.

Citeşte şi: Cine este miliardarul care a cumpărat Hotel Ambasador? Investiția se ridică la 35.000.000 de euro

Însă nu toți acei bani sunt trași în proiecte. Trebuie să pregătim proiecte, pentru a beneficia de acei bani. Cred că avem - vă spun așa, din minte - undeva peste 4 miliarde de euro de la instituţiile financiare internaționale, bani aprobați, care trebuie doar să fie trași.

Deci, în ceea ce privește investițiile, nu cred că vorbim despre provocări, din punct de vedere financiar, de lichidități, că nu găsim capitalul. Acesta este rațional. Odată ce oferă oportunități, el vine înspre țară, iar România nu se confruntă cu o problemă în a accesa piețele de capital, a accesa instituțiile financiare internaționale, ca să tragă bani spre economie.

Repet: ne trebuie proiecte, oameni buni, care să fie capabili să pregătească acele proiecte de investiții. Vă mărturisesc că, în cursul anului trecut, am fost unul dintre promotorii legislației parteneriatului public-privat în România, alături de Banca Mondială.

Prietenoasă cu sectorul privat

Am revizuit legea, care a fost publicată în anul 2018, astfel încât ea să fie mai prietenoasă cu sectorul privat, să pună la masă statul cu privatul, să-și asume aceleași riscuri și colo, și colo, și să aibă un câmp egal în a face investiții în țară. Legea a trecut prin Parlament, la finalul anului trecut, apoi a fost ratificată la începutul acestui an.

Încă o dată, subliniez că am beneficiat din plin de expertiza Băncii Mondiale". Sunt bunele parteneriatele public-private?

"Eu cred foarte tare", spune Precup, "că pe viitor obiectivul este să mobilizăm aceste partenerate publice private, pentru că nu vorbim doar despre nevoia de bani din partea privatului, ci mai ales despre expertiză de a pune pe picioare proiecte, de a le demara, de a le dezvolta.

Privatul trebuie să fie alături de stat, în ceea ce privește demararea acestor proiecte. Rolul statului este să identifice prioritățile, privatul să le dezvolte, să vină cu partea financiară, dar mai ales cu expertiza în a dezvolta proiectul și a monitoriza pe o perioadă lungă de timp.

Acces redus la fonduri europene

Vă spun aceasta mai ales în contextul în care vorbim de anul următor și, dacă vreți, și peste 2 ani. România, în următorii ani, o să fie, în termeni de PIB per capita, cel puțin la nivelul mediei europene, ceea ce înseamnă că, la anumite fonduri europene, nu o să mai avem acces.

~Evenimentul este suținut de: Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Institutul de Studii Financiare (ISF), Academia de Studii Economice Bucuresti (ASE) și Exim Banca Românească.~

Deci, practic, volumul de fonduri europene o să se reducă înspre România, pentru că nu o să mai fim o țară din "convergence region", adică din regiunea de convergenţă. PIB-ul per capita, după cum vedem, crește accelerat în România.

Adică în anul 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, eram pe la 36%-37% din media europeană, acuma suntem la peste 70% din media europeană. Deci, iată că, în câțiva ani (n.n.: 17 ani) am dublat PIB-ul per capita, raportat la media europeană. Și atunci trebuie să găsim soluții alternative la fondurile europene."

Peste 4.000.000.000 € alocate exclusiv finanţărilor, în România - Foto: INQUAM PHOTOS/Alberto Grosescu

Vor fi sau nu vor fi măriri de taxe?

Există vreo altă viziune, în legătură cu implementarea unor măsuri de austeritate, care să țină sub control deficitul bugetar? Vor fi sau nu vor fi măriri de taxe?

Mihai Precup, secretar de stat la Cancelaria prim-ministrului, din nou:

"Eu nu am spus că vor fi sau că nu vor fi măriri de taxe. Nu știu, n-am participat la asemenea discuții și v-am spus că austeritatea nu ajută nici un fel de economie. Dimpotrivă, poate să fie un dezavantaj. Deci, nu am spus nici că or să fie, nici că n-o să fie. Nu știu, n-am participat la asemenea discuții.

În schimb, ce știu foarte bine este subiectul companiilor de stat. Într-adevăr, am fost primul președinte al agenției care s-a ocupat de companiile de stat, am fost cel care au operaționalizat-o și aici sunt foarte la curent cu tot ceea ce înseamnă planurile Guvernului, cu privire la companiile de stat."

7% din PIB

Cum sunt performanţele acestor entităţi?

"Ceea ce pot să vă spun este că performanțele întreprinderilor publice, adică companiilor unde statul are peste 50% din acționariat, sunt polarizate. Dacă ne uităm la poza generală, toate cele 216 companii deținute directe către Guvernul României generează 7% din PIB-ul României.

Însă avem cinci companii, care generează 87% din dividendele plătite la bugetul de stat, adică anul trecut, nu în acest an. De fapt, în 2024 am avut dividende de aproape 7 miliarde de lei, plătite direct la bugetul de stat. Tot așa, cinci companii generează 87% din pierderile consolidate la nivel central.

Pierderile consolidate la nivel central au fost de 1,5 miliarde de lei. Deci, iată că, pe net, dacă vrem să ne uităm strict pe net, companiile de stat plătesc mai multe dividende decât pierderi. Generează dividendele. Sunt toate pe cash, pe numerar. Pierderile sunt multe, generate și prin amortizări.

Ei, dacă vrem să restructurăm acele companii, putem să mergem la astea, că sunt cinci cunoscute. Le-am mai precizat, o majoritate din sectorul Transporturilor, unele din alte sectoare sunt, le-am mai spus, de multe ori, cred că trebuie să nu putem de acord să avem o soluție pentru toate companiile care sunt într-o asemenea situație."