Plata pensiei recalculate bagă guvernul la împrumuturi record: 30.000.000.000 lei, în septembrie. Guvernul a împrumutat 32,02 miliarde lei, în luna septembrie, aproape de recordul lunar, de 32,4 miliarde lei, înregistrat în ianuarie.
Astfel că totalul împrumuturilor contractate a urcat pentru primele nouă luni la 199,22 miliarde de lei. Suma rezprezintă 92% din necesarul brut de finanțare revizuit, de 217 miliarde de lei.
Plata pensiei recalculate bagă guvernul la împrumuturi record: 30.000.000.000 lei, în septembrie
Luna septembrie a devenit una dintre lunile cu cele mai mari împrumuturi din an ca urmare a emisiunii record de obligațiuni pe piața externă, de 5 miliarde de euro.
Pentru comparație, în primele nouă luni de anul trecut, împrumuturile se situau la 143,4 miliarde lei. Anul acesta, Ministerul Finanțelor a împrumutat 32,4 miliarde de lei, în ianuarie.
31,82 miliarde de lei au fost împrumutate în februarie, 13,53 miliarde de lei în martie, 12,93 miliarde de lei în aprilie, 28,7 miliarde de lei în mai, 15,94 miliarde de lei în iunie, 18,15 miliarde lei în iulie, 13,72 miliarde lei în august și 32,02 miliarde lei în septembrie, conform Profit.ro.
Citeşte şi: EXCLUSIV Sute de mii pensionari fără pensie sau cu pensie greșit calculată. Eroare la nivel național
Statul se împrumută constant de la bănci și alți investitori mari de pe piața internă, de la populație prin programele Tezaur și Fidelis, de la instituții internaționale (cum sunt Banca Mondială sau BERD).
Ocazional, o face prin PNRR (când Comisia Europeană mai aprobă cereri de plată în cadrul PNRR), dar și de câteva ori pe an prin emisiuni de eurobonduri pe piața externă (sume mari, de ordinul miliardelor de euro sau dolari).
Nu este nimic anormal. Este o metodă prin care orice stat, de regulă prin ministerul Finanţelor, obţine pentru o perioadă de timp nişte bani. Totul este ca aceşti bani să fie folosiţi pentru investiţii.
Citeşte şi: Ce categorie de români renunță la pensie ca să muncească? Ce se întâmplă cu vechimea?
Aceasta pentru că investiţiile aduc statului profit, din care se pot plăti datoriile făcute astfel. Dacă însă banii sunt folosiţi pentru plata pensiilor sau salariilor, sunt plăţi sociale.
Plăţile sociale nu aduc profit, ci generează sarcini bugetare, deficit bugetar şi probleme de credibilitate pentru statul respectiv. Investitorii se întreabă dacă statul mai poate să suporte plata datoriilor tot mai mari făcute astfel.
Investitorii ajung să împrumute statul cu tot mai puţini bani, în astfel de situaţii, pentru că se tem că nu îşi vor mai primi banii înapoi, pentru că statul va intra în incapacitate de plăţi.
