Esrte vorba de Legea de completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Documentul este semnat de cei doi șefi ai Senatului și ai Camerei Deputaților.
Cea mai importantă prevedere zice că:
1. La articolul 89, după alineatul (8) se introduc două noi alineate, alin. (81) – (82), cu următorul cuprins:
“(81) Două sau mai multe comune ori orașe care au în componența lor localități rurale, învecinate au dreptul ca, în limitele competenței autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, în consorții administrative, în scopul îmbunătățirii eficienței serviciilor publice, creșterii eficacității implementării investițiilor sau pentru eficientizarea utilizării resurselor umane specializate pentru atingerea intereselor colectivităților locale.
(82) Consorțiile administrative nu au personalitate juridică.”
Prin acest document se deschide calea către unificarea sau asocierea unor localități învecinate. Acest lucru ar putea ajuta localitățile mici care, în ultima vreme, se confruntă cu o lipsă acută de fonduri, în unele cazuri vorbindu-se chiar de faliment. Cel ai probabil să se asocieze sunt satele sau comunele.
Comuna este formată dintr-unul sau mai multe sate şi este condusă de un consiliu local şi un primar ales. România are 2.685 de comune însumând 13.285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună.
Potrivit modului de organizare al acestor consorții, unele servicii ar urma să fie centralizate, reușindu-se economii de personal spre exemplu.
Newsweek a scris că orașele mici și comunele se află într-o situație dificilă și, adesea, nu fac față cheltuielilor.
Citește și: Primarul își mărește salariul de la 43.000 lei la 80.000 lei/an. Localitatea se declară în faliment
Newsweek scria la începutul anului că România are 3.228 de primari care administrează tot atâtea „unități administrativ-teritoriale“ (UAT), respectiv comune, orașe sau municipii. Însă 375 de comune au sub 1.500 de locuitori, arată datele din 2020 ale Ministerului Dezvoltării.
Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 de
cetățeni.
Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenit orașe.
Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile. Între timp, aceste cheltuieli s-au mărit, iar localitățile s-au depopulat, urmare a emigrării.
Citește și: Mii de comune inutile și falite
Art. 911 Organizarea și funcționarea consorțiilor administrative
(1) Organizarea și modul de funcționare a consorțiilor administrative sunt stabilite prin acordul de asociere într-un consorțiu administrativ, aprobat prin hotărârile consiliilor locale asociate.
(2) Prin acordul de asociere într-un consorțiu administrativ, una sau mai multeunități administrativ-teritoriale membre, pe baza mandatului acordat de celelalte unități administrativ-teritoriale membre, poate asigura pentru acestea, în exercitarea
atribuțiilor menționate la art. 129 alin. (2) lit. a)-d), următoarele:
a) activități de natură juridică, inclusiv reprezentare în justiție, potrivit legii;
b) activități de gestiune a resurselor umane;
c) activități de natură financiară, inclusiv administrarea impozitelor și taxelor locale;
d) exercitarea controlului financiar preventiv propriu, conform reglementărilor legale în domeniu, pentru unitățile administrativ-teritoriale membre;
e) activități de elaborare a documentației de atribuire și de derulare a procedurilor de achiziții publice, închiriere, concesionare pentru realizarea unor obiective de interes local;
f) activități de elaborare și/sau avizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism pentru unitățile administrativ-teritoriale membre care nu au structuri de specialitate aferente;
g) emiterea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare, eliberarea avizului structurii de specialitate sau emiterea avizului de oportunitate în vederea elaborării unui plan urbanistic zonal, după caz, pentru unitățile administrativteritoriale membre care nu au structuri de specialitate aferente;
h) activități de elaborare, monitorizare sau evaluare de strategii și alte documente strategice similare în vedere promovării dezvoltării locale;
i) activități de inițiere și realizare de investiții în contextul Strategiei de dezvoltare teritorială a României, Programului Național de Reforme și Reziliență sau altor strategii sau programe de finanțare naționale sau internaționale;
