Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat că România e practic "în etapa a doua de implementare, pe unităţile 3 şi 4. S-au pierdut mulţi ani în diverse încercări, inclusiv cu parteneri chinezi".
"Practic, suntem într-o situaţie în care EnergoNuclear (n.n.: compania care se ocupă cu implementarea proiectelor unităţilor 3 şi 4) are ca unic acţionar Nuclearelectrica", a spus Burduja.
România ar putea finaliza reactoarele 3 şi 4 mai repede
EnergoNuclear are o serie de discuţii cu parteneri strategici din Statele Unite, cu asumare la nivelul a 3 miliarde de dolari, care poate fi contribuţia SUA, pentru acest proiect, în faza de implementare, a detaliat demnitarul.
Citeşte şi: Nuclearelectrica avansează Proiectul de Retehnologizare a Unității 1 a Centralei nucleare Cernavodă
Mai există o altă asumare, de 50 de milioane de dolari, care înseamnă sprijin din partea partenerului strategic, din partea Statelor Unite, ca împrumut-punte, pentru realizarea studiilor aferente fazei a doua şi pentru luarea deciziei finale de investiţii.
Investiţiile înseamnă trecerea la faza a treia a proiectului, care presupun lansarea deciziei finale de investiţii şi implementarea propriu-zisă a proiectului, cu finalizarea în orizontul anilor 2031 - 2032.
"Discuţii sunt şi cu partea coreeană, discuţii sunt, bineînţeles, şi cu canadienii, şi ne-am văzut cu ei acum două-trei săptămâni. A fost o discuţie foarte bună", a arătat Sebastian Burduja.
Citeşte şi: Nuclearelectrica SA şi Nova Power & Gas SRL s-au asociat în RoPower Nuclear
Rugămintea României a fost să se facă dinamizarea şi România să obţină din partea guvernului canadian "o promisiune de sprijin, ceea ce România a obţinut între timp, deci toate aceste componente îmi dau încrederea că proiectul este într-un calendar corect, nu avem întârzieri şi, pe măsură ce avansăm, se va contura şi sprijinul total, pentru valoarea proiectului, probabil la 7 miliarde de dolari", a spus Burduja.
Ultimul studiu care a fost făcut, arată Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica, "arăta că valoarea proiectului era undeva la 6 miliarde de dolari, overnight, fără costul dobânzilor, doar cel al contractului. Probabil că, având în vedere inflaţia, o să fie mai mare, cum indică şi domnul ministru".
"Vom afla aceasta", a explicat Ghiţă, "când obţinem cotaţii de la toţi furnizorii din piaţă pe care urmează să-i angrenăm, prin intermediul unor proceduri competitive, pentru diversele repere, încercând să asigurăm aproximativ 70% din lucrări pe teritoriul României".
Se va lucra la mărirea debitului Dunării
Prin acordul de sprijin semnat recent între Guvernul României şi Nuclearelectrica, Guvernul şi-a asumat să facă anumite lucruri, care sunt necesare proiectului.
Astfel, Executivul va asigura lucrările necesare, pe canalul Dunării, "pentru a avea debitul necesar la toate cele patru unităţi, să asigure partea de degajare a energiei electrice ce se va produce în noile reactoare, inclusiv pentru fraţii noştri de peste Prut, şi să asigurăm şi partea de procesare a combustibilului uzat, până la etapa finală", a spus Sebastian Burduja.
"Adică, inclusiv la nivelul Guvernului, şi nu doar noi, ci şi alte agenţii. Avem mai multe teme de făcut pentru a transforma acest proiect într-un succes, cu toate provocările aferente folosirii infrastructurii existente civile.
Restricţii post- Fukushima
Pe aceasta, o vedem cu toţii şi e finalizată în procent de 40%. Între timp, au apărut noi provocări şi noi restricţii post-Fukushima şi acum proiectul trebuie adaptat la infrastructura existentă", a explicat Burduja.
Cosmin Ghiţă, CEO-ul Nuclearelectrica, a amintit că proiectul acesta a fost început "în noiembrie 2021, cu Faza 1, în care evaluăm cât de utilizabile sunt structurile existente de la unităţile 3 şi 4, estimările şi montajul financiar.
Livrările sunt în curs şi lucrările sunt aproape finalizate. Suntem aproape să începem demersurile de autorizare de la Comisia Europeană, pentru aderarea la Tratatul Euroatom".
Plăţi mult mai scăzute
CFD-urile cu China erau nişte proiecte de contracte care transformau România în plătitorul net al unor sume uriaşe de la bugetul de stat, pentru foarte mulţi ani, de la momentul finalizării proiectului.
Un contract pentru diferențe (CFD) este un contract financiar care plătește diferențele de preț de decontare dintre tranzacțiile deschise și cele de închidere. Practic, partenerii chinezi calculaseră că lucrarea lor este, la intrarea în producţie, pe pierdere şi doreau ca diferenţa până la profitul pe care şi-l propuseseră să fie plătită de statul român.
Dar cum este noul CFD, cu americanii? "CFD-ul se face pe un studiu cu fondul din Planul Juncker", a detaliat Ghiţă.
"Este o structură foarte concentrată, pe împrumuturi, spre deosebire de cea care era gândită cu partenerii chinezi, rezultând acum ca noi, la finalizare, să rămânem în proporţie covârşitoare majoritari, ca proprietari ai instalaţiei de la unităţile 3 şi 4", a explicat CEO-ul Nuclearelectrica.
Cu alte cuvinte, plăţile către SUA vor fi mult mai scăzute decât cele care se prefigurau în negocierile cu China.
