Anul acesta, economia europeană și-a pierdut avântul în contextul unui cost ridicat al vieții, al cererii externe scăzute și al înăspririi politicii monetare.
Comisia Europeană a transmis Raportul de țară pentru România, care arată previziunile economice europene pentru următorii doi ani.
În ceea ce privește România, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 2,2 % în 2023, din cauza inflației ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condițiilor financiare aspre și a cererii externe mai reduse, urmată de o accelerare treptată pe parcursul perioadei analizate în previziuni.
Dată fiind inflația de bază persistentă (inflația IAPC, fără energie și alimente), se previzionează că scăderea inflației totale se va intensifica doar în 2024 și în 2025.
România se va îndatora și mai mult până în 2025. Ce raport a transmis Comisia Europeană țării
Citeşte şi: Semne de criză pe piața imobiliară. Împrumuturi, reduse sever, creditele neperfomante au crescut
Piața forței de muncă este preconizată să rămână restrânsă, în pofida unei creșteri mai slabe, ceea ce va menține creșterile salariale la un nivel ridicat.
Deficitul public este proiectat la 6,3 % din PIB în 2023, urmând să scadă la 5,3 % în 2024 și la 5,1 % în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală preconizate să fie implementate în ianuarie 2024.
Ponderea datoriei publice în produsul intern brut este previzionată să atingă 50,5 % în 2025.
Previziunile economice în ceea ce privește Uniunea Europeană
Deși se preconizează că activitatea economică se va redresa treptat în viitor, previziunile de toamnă ale Comisiei Europene revizuiesc creșterea PIB-ului UE în scădere față de proiecțiile din vară.
Se estimează că inflația a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii doi ani în zona euro în luna octombrie și va continua să scadă în perioada analizată în previziuni, scrie Antena3.
După o expansiune puternică în cea mai mare parte a anului 2022, PIB-ul real s-a contractat spre sfârșitul anului și a crescut foarte puțin în primele trei trimestre ale anului 2023.
Citeşte şi: AI ar putea provoca o criză financiară catastrofală. O entitate AI ar putea decide orice
Inflația care, în pofida unei reduceri, rămâne ridicată și înăsprirea politicii monetare au avut un impact mai puternic decât se preconizase anterior, alături de cererea externă scăzută.
Cei mai recenți indicatori economici și datele din anchete pentru luna octombrie indică o activitate economică modestă și în trimestrul IV al acestui an, pe fondul creșterii incertitudinii.
În ansamblu, previziunile de toamnă estimează o creștere a PIB-ului în 2023 de 0,6 % atât în UE, cât și în zona euro, cu 0,2 puncte procentuale sub previziunile de vară ale Comisiei.
