Pensiile și salariile ar putea fi înghețate în 2025. Casa de Pensii mai trebuie să găsească bani pentru a plăti creșterea de pensii de la Mica Recalculare. Pensii mai mare după Mica Recalculare ar urma să fie plătite din iuni.e Este vorab de un efort bugetar de 100 milioane de euro pe lună care nu sunt în buget.
Pensiile și salariile bugetare vor fi înghețate?
Unde se poate ajunge cu perpetuarea acestei situaţii? Nici anul 2025 nu arată că Guvernul ar fi capabil să echilibreze lucrurile.
Deficitul bugetar al României a fost de 30 de miliarde de lei, adică de 1,58% din PIB, după primele două luni din anul 2025.
Doar în luna februarie a acestui an, deficitul bugetar a fost de 19 miliarde de lei, adică de 1% din PIB. În ianuarie anul acesta, deficitul a fost de 0,58% din PIB, adică de 11 miliarde de lei, conform Profit.ro.
Salariile şi pensie sunt plătite pe datorie. Avem deficit bugetar-record. Unde se poate ajunge?
În ritmul acesta, nu ne vom încadra în ţinta de deficit bugetar. "Şi ce dacă?" - va spune românul simplu. Apoi: "Ce-mi pasă mie dacă deficitul bugetar e la cer? Şi oricum nu ştiu ce e acela..."
Dacă acest deficit bugetar este excesiv, înseamnă că statul nu reuşeşte să încaseze suficient de mulţi bani, adică veniturile ANAF sunt prea mici, astfel încât să aibă din ce bani să facă cheltuielile pe care şi le-a asumat.
Asta este numai o viziune asupra lucrurilor. Cealaltă este că, la cât reuşeşte să colecteze ANAF, statul, prin intermediul Guvernului, care e planificatorul cheltuielilor, trebuie să le facă pe acestea să fie mai mici, pentru ca ele să fie suportabile bugetar. Asta se numeşte consolidare fiscală.
Citeşte şi: Pericol. Când poate să vină recesiunea severă în România? Ce înseamnă „nerecomandat investiţiilor"?
Într-o gospodărie, dacă ai 10.000 de lei venit lunar, nu cheltui 13.000 de lei. Dacă faci asta mult timp, te îngropi în datorii şi intri în faliment. România asta a făcut mulţi ani şi acum are nişte plăţi obligatorii, pe care, volens-nolens, trebuie să le facă.
Sunt plăţi pe care România le face cu tot mai multă greutate. Se împrumută pentru ele şi o face tot mai greu. Asta în condiţiile în care un stat trebuie să se împrumute pentru a face investiţii, din care să facă profit.
În acest caz, profitul înseamnă mărirea veniturilor la buget. În loc de asta, noi ne împrumutăm ca să plătim salarii bugetare şi pensii, ceea ce este o mare eroare de politică fiscal-bugetară.
Citeşte şi: Cum va reuşi Guvernul să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 7%?
Anvelopele salariilor bugetare şi pensiilor sunt dilatate la maximum şi, din acest motiv, sunt probabil în permanenţă pe deficit. Probabil - pentru că, pe defalcarea banilor alocaţi la buget, nimeni nu ştie cu exactitate care e sursa banilor, în afară de Guvern.
Dacă România nu îl scade, vor începe dificultăţile în aceste plăţi. România are un plan de reducere a deficitului bugetar excesiv eşalonat pe 7 ani, stabilit cu Comisia Europeană.
Se numeşte "Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025" şi a fost publicat pe website-ul Ministerului Finanţelor.
Miza sunt 29,7 miliarde de euro – bani europeni, pe care trebuie să-i primim prin PNRR şi pe care, dacă nu ne încadrăm, îi pierdem.
Deficitul bugetar, spunea Marcel Boloş, în decembrie anul trecut, ar trebui să scadă de la 8%, anul trecut, la 3%, în anul 2031.
Ţinta de deficit pe anul acesta este de 7,04%. Deja, ce spunea Boloş în decembrie era însă caduc, în finalul lunii ianuarie.
Citeşte şi: România se duce spre rating junk. Deficitul bugetar continuă să fie foarte mare
"Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative, s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei", conform Digi24, adică de 8,65%.
Aşa că Guvernul are de luptat să reducă, matematic, deficitul bugetar nu cu 1%, ci cu 1,65%, ceea ce este o veste foarte proastă.
Mai ales că veniturile pe ianuarie 2025 au scăzut cu 1,4%, faţă de ianuarie 2024, la puţin sub 90 de miliarde de lei.
Salariile şi pensiile sunt plătite pe datorie. Au fost îngheţate
Când trăieşti pe împrumuturi şi nu le foloseşti pentru investiţii, ci pentru plăţi sociale (pensii mărite, salarii bugetare mărite), rezultatul este că te înglodezi în datorii.
România îşi tot măreşte datoria publică. Aceasta a sărit de mult timp peste 55%, moment în care legea română stipulează că salariile bugetare şi pensiile trebuie îngheţate.
De facto, acestea au fost îngheţate, în sensul că Guvernul a anunţat că nu vor mai fi mărite, dar Executivul nu a spus explicit: "Am făcut-o pentru că datoria publică a crescut peste 55%", ci vorbeşte despre responsabilitate fiscal-bugetară.
Care este exact subiectul discuţiei, pentru că Legea responsabilităţii fiscal-bugetare este textul legal în baza căruia se îngheaţă pensiile şi salariile bugetare.
Salariile şi pensiile sunt plătite pe datorie. Cum să mărim veniturile?
Tot matematic, din calcule, reiese că, pe tot anul, un deficit mai mic cu 1,65% înseamnă diferenţa de la 8,65%, adică 153 de miliarde de lei, în 2024, la 7%, adică 135 de miliarde de lei, anul acesta.
Aşadar, întrebarea care se pune este ce facem ca să scădem cu 18 miliarde de lei, adică cu aproape 4 miliarde de euro, deficitul bugetar?
O soluţie ar fi să mărim veniturile. De exemplu, să colectăm mai mult TVA. România este minune în Uniunea Europeană, la acest capitol. În sens negativ.
Salariile şi pensiile sunt plătite pe datorie. Caricatură de SAF-T ineficient
A implementat SAF-T – sistemul informatic care, într-un an şi jumătate, a adus Polonia la un realizat de colectare de TVA de 98%, faţă de prognozat – şi totuşi rămâne la un realizat de colectare de 69%, conform Comisiei Europene.
Cum se explică acest lucru? Simplu: modul de implementare total greşit. Polonia livrează un sistem informatic performant, de tip formular online - SAF-T.
Toate firmele plătitoare de TVA declară în acesta ce TVA au rulat. Totul merge simplu, clar, eficient. Cine nu se conformează – alcizarii sunt la uşă a doua zi.
Salariile şi pensiile sunt plătite pe datorie. Alcizarul nu mai vine
În "Concert de muzică de Bach", Hortensia Papadat-Bengescu portretizează o doamnă care, printre altele, se teme să nu-i bată la uşă alcizarul – adică inspectorul fiscal, omul cu alcizele (sau accizele). România stătea excelent la acest capitol, în perioada interbelică.
În România, acum, firmele trimit la ANAF, lunar, tabele în excell, pe care funcţionarii ANAF ar trebui să le integreze în sistemul informatic pitic, cocoşat, imitator de SAF-T, în care au acces numai ei.
Newsweek a aflat acest lucru de la diferiţi experţi în fiscalitate bugetară, consultanţi fiscali şi auditori financiari de vârf, care nu au dorit să-şi decline identitatea.
Bărbat în etate luându-se cu mâinile de cap - Foto: Pexels/Ivan Samkov
Felul defectuos în care funcţionează SAF-T, în România, se datorează lipsei informatizării corespunzătoare. Când aceasta se va realiza, vor creşte veniturile.
Până atunci, se pare că singura soluţie este creşterea poverii fiscale, prin creşterea taxelor şi impozitelor percepute mediului de business, pentru că ANAF nu poate să colecteze mai mult decât o face.
Iar politicienii nu vor să scadă cheltuielile, pentru că pierd voturi.
