În Ungaria intră în vigoare un nou plafon, pentru marjele de profit ale supermarketurilor. Este o greşeală economică, aşa cum ar spune orice comentator economic responsabil.
Ministerul Economiei Naţionale de la Budapesta a anunţat că a intrat în vigoare un plafon obligatoriu de 10%, asupra marjelor de profit din supermarketuri, pentru 30 de produse alimentare de bază.
În România, un act normativ asemănător intra în vigoare pe 31 martie 2024 și conținea o prevedere unică: se prelungea până pe 31 decembrie 2024 plafonarea adaosurilor comerciale, pentru unele produse agricole și alimentare, conform OUG 67/2023.
Ungaria, măsură fără precedent: prețurile în supermarket, tăiate. Ce face România?
Ulterior, măsura a fost prelungită până pe 30 iunie, anul acesta. Ministerul de la Budapesta a precizat că măsura ar putea reduce prețurile produselor cu peste 10%. De asemenea, a avertizat că nerespectarea noului regulament ar duce la aplicarea marjei de profit, pentru toate produsele alimentare.
Ca ultimă soluție, guvernul ar putea reintroduce prețurile reglementate, a adăugat acesta. După cum DailyNewsHungary a scris încă de săptămâna trecută, inflația a fost de 7,1%, în februarie, iar guvernul a anunțat o înghețare a reducerilor de prețuri, pentru lanțurile de comerț cu amănuntul.
Restricţia însă, spune teoria economică, este chiar ea cea care a produs inflaţie. Contextul este că guvernul de la Budapesta comunicase deja, la sfârșitul lunii februarie, că o astfel de restricție ar putea fi introdusă, dacă magazinele nu implementau reduceri voluntare de preț.
Citeşte şi: Care români vor primi facturi la gaze și energie mai mici decât au consumat? Cadou de la guvern
Guvernul a avut mai multe întâlniri cu șefii celor mai mari șase lanțuri de supermarketuri: Lidl, Aldi, Penny, Tesco, Auchan și Spar. Cu toate acestea, doar doi dintre aceştia au făcut propuneri care ar fi dus la reduceri de preț, potrivit ministrului Economiei, Márton Nagy.
În consecință, săptămâna trecută, a fost emis un nou decret guvernamental, care introduce înghețarea marjelor. De regulă (şi asta s-a întâmplat şi în România, din cauza plafonării), chiar plafonarea duce la inflaţie.
Sunt mai multe motive. Primul este că, dacă un producător de lactate are un tip de lapte plafonat, el măreşte preţurile la alte produse (smântână, caşcaval, unt etc.), ca să-şi recupereze profitul pierdut la produsele cu preţ plafonat, şi una peste alta generează inflaţie.
Citeşte şi: Președinte BNS: Plafonarea prețurilor la energie nu se prelungește. Se înlocuiește. Cine beneficiază
Al doilea este că există producători care nu fac faţă la reduceri, trec pe pierderi, închid porţile şi atunci oferta scade, cererea rămâne aceeaşi şi atunci automat, produsul fiind mai căutat, preţul creşte.
Ce este o marjă și cum este diferită de un profit? O marjă este diferența dintre prețul de cumpărare al unui produs și prețul său de vânzare.
Guvernul de la Budapesta confundă în mod constant conceptele de profit și marjă, făcând oamenii să creadă că marja este pur și simplu profit, spune DailyNewsHungary.
Citeşte şi: Pâinea, laptele, brânza, mălaiul şi ouăle rămân cu preţurile plafonate. Până când se aplică măsura?
Cu toate acestea, în comerțul cu amănuntul, marja este departe de a fi aceeași cu profitul. În comerțul cu amănuntul, marja reprezintă doar veniturile pe care magazinele le obțin; este un indicator suplimentar, în bugetul unui magazin.
Din aceasta, ei trebuie să acopere toate costurile, inclusiv salariile angajaților, facturile la Energie, pentru funcționarea magazinelor, și impozitul cu amănuntul, perceput de Budapesta.
Având în vedere aceste numeroase deduceri, experiența arată că nu există prea mult profit în acest sector, companiile din Ungaria mulțumindu-se adesea cu o marjă de profit de doar 1%.
Ungaria, măsură fără precedent. Marja şi deverul
Mai apoi, o caracteristică a marilor retaileri este că nu lucrează la marjă. Aceasta este foarte mică, ei lucrând la dever, adică la vânzarea unui număr foarte mare de unităţi de produs. Să luăm orice mare retailer de la noi - că e acelaşi lucru - pentru a înţelege, ca ordin de mărime.
Dacă ai o marjă de 10 bani la un păhărel de iaurt de 330 g şi vinzi 30 pe zi, ca la un magazin de cartier, câştigi foarte puţin. Atunci, trebuie să-ţi măreşti marja. Dacă te numeşte Kaufland şi ai marja 10 bani şi vinzi zilnic 100.000 de unităţi, în tot Bucureştiul, ţi-ai constituit un profit bun.
Factorul de multiplicare din dever e asigurat şi pentru că tu ai 1.000 de astfel de produse la raft, pe când magazinul de cartier are 30.
Ungaria, măsură fără precedent. Profit foarte mic
Potrivit Telex, datele financiare disponibile arată că două treimi dintre comercianții cu amănuntul afectați de înghețarea marjelor au încheiat 2023 cu un profit sub 5%, aproape jumătate raportând profituri sub 3%.
Trei dintre cele mai mari șase lanțuri au înregistrat pierderi în anul 2023, în timp ce cele două profitabile abia au ajuns la 1%.
Acest lucru demonstrează în mod clar că, la fel ca în cazul înghețării anterioare a prețurilor, Guvernul plasează povara financiară asupra comercianților cu amănuntul, mai degrabă decât să reducă TVA, care rămâne cel mai ridicat din Europa.
Ungaria, măsură fără precedent. Inacceptabil
Şi în România se vorbeşte că TVA ar putea fi mărit anul acesta. Potrivit guvernului budapestan, motivul pentru noua înghețare a prețurilor este convingerea lor că comercianții cu amănuntul operează cu marje nerealist de mari, pe care le consideră „inacceptabile”.
Desigur, acest lucru este contrazis de cifrele menționate mai sus. Totuși, Budapesta a decis să limiteze marjele pe care comercianții cu amănuntul le pot aplica la 30 de grupuri de produse la 10%, începând cu 17 martie.
Acolo unde marjele erau anterior sub acest nivel, ele nu pot depăși rata lor anterioară. Deocamdată, restricția va rămâne în vigoare până la 31 mai 2025, dar, pe măsură ce alegerile de anul viitor se apropie, probabilitatea ca guvernul să renunţe la aceste reguli scade.
Femeie făcând cumpărături în hypermarket - Foto: Pexels/Tara Clark
Prevederea va afecta doar un subset de afaceri cu amănuntul: în special cele a căror activitate principală este „vânzarea cu amănuntul, mixtă, de produse alimentare”, a căror cifră de afaceri netă în 2023 a depășit 1 miliard de forinţi.
Pe baza acestui fapt, aproximativ 200 de firme vor fi afectate de înghețarea aceasta a prețurilor. Autoritățile de protecție a consumatorilor vor amenda comercianții cu amănuntul care încalcă restricția cu între 500.000 și 5 milioane de forinţi.
