Șoferii visează de mulți ani să meargă liniștiți pe autostradă de la București la Nădlac. Conform contractelor în desfășurare și promisiunilor politicianiste, „minunea” ar fi trebuit să aibă loc undeva în 2026.
Dar, datele din teren arată altceva. Nu numai că autostrada A1 nu va fi gata în totalitate la termen, dar se pierd și banii din PNRR pentru un „ciot” de circa 13 kilometri (lotul 2 al A1 Lugoj-Deva, între Margina și Holdea), anul 2026 fiind termenul limită pentru finanțare. Valoarea lui? „Doar” peste 365 milioane de euro.
Citește și: VIDEO Autostrada Moldovei: Politicienii promit 150 km, în 2024. De ce e o fantezie iresponsabilă?
România pierde prima bucată de autostradă prin PNRR pe mâna UMB. „Povestea” are peste 10 ani
Cei 13 kilometri ai A1 dintre Holdea-Margina (din care 2,13 km de tunel), singura bucată lipsă din Autostrada A1 Sibiu - Nădlac, au fost și rămân un fel de „cui al lui Pepelea”. După mai bine de 10 ani, nici pe hârtie nu e gata.
UMB, cel mai „tare” constructor de infrastructură rutieră din România, cu 388 de kilometri de autostradă și drum expres în lucru la ora actuală, s-a întins, se pare, mai mult decât îi e plapuma și nu a reușit să facă proiectul pentru A1 Holdea-Margina până în noiembrie 2023, conform contractului. Nici acum, în aprilie 2024, nu e gata.
După depunerea proiectului, emiterea autorizației de construire va mai dura și ea câteva luni, iar, de la prima lopată, lucrările vor dura minimum 34 de luni, adică vreo 3 ani. Și, cum suntem în 2024, asta înseamnă, optimist, sfârșitul lui 2027. Prea târziu, pentru banii din PNRR.
„A1 Margina-Holdea, prima autostradă PNRR ratată.
În urmă cu aproape doi ani, 23.06.2022, vă spuneam că noi ne-am luat adio de la 2026, termenul limită impus de PNRR.
Dacă pe-atunci poate mai exista o minusculă fărâmă de speranță, acum este cert: ne vedem prin 2027 deoarece proiectarea la tuneluri nu este gata, lucrările nu vor începe prea curând și vor dura minim 34 de luni.
Nu mai reluăm epopeea halucinantă a acestui ciot pornită acum mai bine de 10 (zece!) ani (...)
Ultimul (sperăm) capitol începe o dată cu semnarea contractului de 1,83 miliarde lei fără TVA cu UMB în 14.10.2022 care a primit ordin de începere în 05.12.2022 și prevede 11 luni de proiectare și alte 34 de execuție pentru 4,03 kilometri de finalizat din secțiunea D (lângă nodul Margina) și alți 9,13 km ai secțiunii E care trebuie făcuți de la zero din care 2,13 km reprezintă celebrele tuneluri.
Conform contractului, în noiembrie 2023 trebuia să fie gata proiectarea. Dar încă nu avem proiect tehnic (PT) aprobat și implicit nici autorizație de construire (AC) emisă pe toată secțiunea E, cea care include tunelurile. În cel mai fericit caz mai trec câteva luni până când se va emite AC.
Ca să vă faceți o idee despre ce vorbim, tot pe Autostrada A1 cei de la Porr au intrat efectiv în tunelul Curtea de Argeș lung de 1,35 km în octombrie 2023 și speră să dea drumul circulației în decembrie 2026. Deci trei ani și ceva de la primul metru săpat.
UMB, împreună cu bosniacii de la Euro-Asfalt, trebuie să facă 2,13 km de tunel și sunt departe de momentul începerii forării care presupune PT aprobat, AC emisă și lucrări pregătitoare gata la două portaluri.
Concluzia e simplă și foarte tristă: fără proiect tehnic, fără autorizație de construire și cu 2,13 kilometri de tuneluri de forat în minim 34 luni, după cum spune contractul, ne ducem bine de tot în 2027 cu inaugurarea.
Nu ne întrebați ce se va întâmpla în urma ratării trenului PNRR mai ales că acest ciot de 365 milioane euro, parte din lotul 2 al Autostrăzii A1 Lugoj-Deva, este întins deja pe două exerciții financiare UE, POS-T și POIM.
Și nu se poate faza încă o dată, pe actualul Program Transport, tocmai de aceea fiind introdus în PNRR în 2021”, afirmă specialiștii Asociației Pro Infrastructură pe Facebook.
Grindeanu a promis începerea lucrărilor pe „Autostrada Urșilor” în 2023, apoi în martie 2024
Lucrările pe ciotul A1 poreclit „Autostrada Urșilor”, situat între localitățile Margina – Holdea, trebuiau săi fie gata din 2016, dar s-au împotmolit ani buni pe motivul ecoductelor pentru uși.
După a treia licitația, cea din 2022 câștigată de UMB, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a estimat că șantierul va începe în martie 2023. Nu s-a întîmplat.
Apoi, după ce schița proiectului a fost finalizată, Sorin Grindeanu a spus, în februarie 2024, că „undeva în martie se intră la lucrări. E o companie românească, acea companie celebră, s-au depășit diverse faze care țin de Mediu, de Romsilva, lucrurile de dinainte de faza de execuție. Din discuțiile pe care le-am avut cu constructorul, în martie se intră la execuție efectiv”, a declarat Sorin Grindeanu, potrivit stiridetimisoara.ro. Suntem în aprilie 2024 și autorizația de construire nu a fost emisă.
UMB s-a întins mai mult decât îi e plapuma
UMB, cel mai „tare” constructor de infrastructură rutieră din România, cu 388 de kilometri de autostradă și drum expres în lucru la ora actuală, s-a întins, se pare, mai mult decât îi e plapuma.
„Ciotul” A1 dintre Holdea-Margina este doar un exemplu. UMB are probleme, de pildă, și pe cei aproape 32 de kilometri ai „Autostrăzii Ford” - DEx12 Craiova-Pitești dintre nodul cu Autostrada A1 și Colonești. La sfârșitul lunii februarie 2024, sectorul era lăsat paragină, nu lucra nimeni pe el.
„Pe DEx12 Colonești-Pitești șoferii trebuie să mai aștepte mult și bine până la anul deoarece termenul actual, noiembrie 2024, poate și cu siguranță va fi extins mult în 2025, pe un contract semnat în 17.08.2021 ce prevede 12 luni de proiectare plus alte 24 de execuție, cu ordin de începere emis în 15.11.2021”, afirmau specialiștii Asociației Pro Infrastructură la vremea respectivă.
Citește și: VIDEO Care este autostrada de 32 de km, lăsată în paragină de Umbrărescu. Niciun utilaj sau muncitor
Iar întârzieri mari au fost acumulate de UMB și pe Autostrada Moldovei - A7.
De pildă, „tronsonul Bacău-Focșani are în total 95,902 kilometri și este format din 3 loturi, contractate toate cu UMB în 15.12.2022, care prevăd 30 de luni de execuție directă, având ordine de începere emise în 03.05.2023 (cele două dinspre Bacău) și 29.03.2023 (cel dinspre Focșani). Așadar, termenele de finalizare sunt noiembrie 2025, respectiv septembrie 2025.
Citește și: VIDEO Care e lotul de pe Autostrada Moldovei care „se mișcă” foarte bine. Terminat în 2024?
Citește și: VIDEO Autostrada Moldovei a primit 600.000.000 €. De ce merg lucrările de 3 ori mai rău ca în plan?
UMB nu se mișcă cum ar trebui nici pe A3 Nădășelu-Zimbor-Poarta Sălajului sau DEx6 Galați-Brăila. La Centura Galați, Umbrărescu chiar a renunțat, pentru că nu scotea profit.
Constructorul UMB, catalogat drept „neserios” de Grindeanu în toamna lui 2023
În toamna lui 2023, prezent la Galați, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu anunța că se va rupe contractul pentru Centura Mare, contract "unde au fost niște domni care au semnat pe repede înainte".
"Suntem aproape siguri că la Galați vom aplica aceeași soluție ca la Timișoara, unde am avut un constructor neserios. S-a reziliat și în aproape două luni s-a reluat licitația.
Vom rupe acest nod gordian, să începem efectiv lucrul", a declarat Grindeanu, la acea vreme.
Umbrărescu a câștigat peste 27.000.000 € net în 2022
Dorinel Umbrărescu este patronul firmelor care execută circa 58% din toată viitoarea infrastructură rutieră a României.
UMB Spedition a avut în 2022, de exemplu, o cifră de afaceri de 2.138.016.711 lei (427.600.000 euro) și a înregistrat un profit net de 137.865.546 lei, adică de peste 27.500.000 euro, conform datelor raportate la Registrul Comerțului.
În 2021, conform datelor de la Registrul Comerțului, UMB Spedition a făcut un profit net de 29.733.586 lei (peste 5,9 milioane euro), iar în 2020, 31.141.183 lei (6,2 milioane euro).
CNAIR, șantajat de Umbrărescu în 2022
Umbrărescu a ajuns atât de puternic încât a șantajat CNAIR. În iulie 2022, Umbrărescu a fost nemuțumit de faptul că CNAIR promite constructorilor de peste jumătate de an că guvernul va adopta prin OUG formula polinomială de ajustare a prețului contractelor.
El a amenințat că oprește lucrările pe șantiere. Umbrărescu a notificat CNAIR că vrea renegocierea contractelor de construcție de autostrăzi urmare a creșterii accelerate a materialelor de construcții. Newsweek i-a cerut un punct de vedere lui Umbrărescu, fără răspuns.
Citește și: Compania care amenința CNAIR că oprește lucrările își asumă 400 km de autostradă în 30 de luni
CNAIR a răspuns solicitării Newsweek susținând că „UMB este un partener pe care CNAIR îl consideră serios. Compania a luat permament măsuri pentru a sprijini toți constructorii care au contracte în derulare”.
Răspunsul împăciuitor al CNAIR este mai jos:
Autostrada Lugoj – Deva trebuia să fie gata din 2016
Lucrările la cei 100 km ai Autostrăzii Lugoj – Deva au început acum mai bine de 10 ani. Lotul I, de 27,6 kilometri, a fost finalizat în decembrie 2013, cu o întârziere de 9 luni, iar autorităţile de la vremea respectivă îşi făceau speranţe că loturile 2, 3 şi 4 vor fi realizate într-un termen la fel de rezonabil.
Contractele de proiectare şi execuţie pentru celelalte trei tronsoane ale autostrăzii care traversează judeţele Hunedoara şi Timiş au fost semnate în toamna anului 2013, între fosta CNADNR şi constructori. Toate lucrările, finanţate prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare 2014-2020, aveau termene de finalizare în luna mai 2016, care însă nu au fost respectate.
În martie 2017 au fost deschişi traficului rutier 15 kilometri din Lotul 2, în august 2019 au fost inauguraţi 22 de kilometri ai Lotului 4, iar în decembrie 2019, de exemplu, alţi 21 de kilometri, din Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva.
Pe ciotul Holdea - Margina al A1, poreclit „Autostrada Urșilor”, CNADNR, actuala CNAIR, a renunțat la lucrări din 2017, pentru a lansa separat o procedură pentru proiectarea şi execuţia a două ecoducte pentru urși și alte animale sălbatice, în lungime totală de peste doi kilometri.
Pasajele pentru urşi au fost solicitate încă din 2010 de organizaţiile de mediu, printr-un memorandum transmis Comisiei Europene.
