Cu experiența îndelungată pe care o am la catedră afirm că evaluarea în ansamblul ei este subiectivă. De exemplu, am văzut de-a lungul anilor diferențe mari între mediile generale și media examenului de capacitate.
Sunt situații când nota de la Evaluarea Națională este mai mică decât media de la clasă și atunci pot fi invocate o serie întreagă de motive obiective: emoții, slaba inspirație, o zi proastă etc. Dar cum putem explica diferențele inverse când media de la clasă este mult mai mică, uneori de peste două puncte, față de nota de la examen?!
Să nu mai vorbim că actualul sistem de notare permite, din păcate, să se facă evaluarea în raport cu nivelul clasei și apar exigențe nejustificate ale unor profesori.
Așa se face că „uneori 8 poate fi mai mare decât 10” raportându-ne strict la cunoștințele reale dobândite de elevi de la clase/școli diferite, cum spunea, dar în alt context care a produs ilaritate, un fost ministru al educației.
Formula după care se calculează media de admitere este următoarea:
M = (Mg+4Me):5
Unde Mg este media generală a claselor V-VIII, iar Me este media de la examen. După cum se observă Me reprezintă 80% din media de admitere. Un elev este avantajat de media mare de la examenul de Evaluare Națională, iar ponderea de 20% a mediei V-VIII s-ar spune că aproape nu contează. Ba, contează!
Mărturie stau clasamentele ce prezintă ierarhia elevilor unde, o diferență de 0,01 puncte, produce o coborâre, uneori, de aprox. 200 de locuri. Din păcate, nu pot proba acum cele spuse mai sus decât la afișarea rezultatelor finale de anul acesta, deoarece MEN, invocând Legea protecției datelor cu caracter personal, a retras de pe site ierarhia anilor anteriori.
Ce se poate face?
E nevoie de voință politică și de o nouă lege a educației naționale, care să fie asumată și discutată de toate partidele reprezentative și de societatea civilă.
Sunt convins că experții din educație au soluții mult mai bune decât cele pe care le dau eu, dar trebuie să se implice și să fie ascultați.
Ceea ce propun este ca evaluarea anuală la materiile de examen să se facă prin examen național, semestrial, iar, dacă se consideră necesară evaluarea curentă, aceasta să fie proiectată a se desfășura tot în baza unor teste naționale, de tip grilă, online, care să genereze aleatoriu, dintr-o bază de date, întrebări cu grade de dificultate diferite.
Eu, împreună cu doi colegi, am experimentat acest mod de evaluare în cadrul concursului online „Profu’ de mate”, iar rezultatele măsurate prin numărul de participări de la an la an, tot mai mare, la acest tip de evaluare sunt peste așteptări.
În același timp, obiectele de studiu care nu au legătură directă cu materiile la care se face evaluarea pentru admiterea în învățământul liceal nu trebuie să influențeze media de admitere. Un astfel de sistem de evaluare ar putea să anuleze sau nu examenul de evaluare națională.
Până atunci trebuie să le explicăm copiilor noștri că doar o pregătire de excepție poate anula situațiile nefericite la care au asistat.
______________
Cătălin Osiceanu este profesor de matematică
