39,48% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 34 de ani, care domiciliază în România, au participat la vot. Pe această cale, le mulțumim și îi invităm și pe viitor să își exercite acest drept fundamental, spune Consiliul.
Statistic, județele în care s-au înregistrat procente mai mici în ceea ce privește participarea tinerilor la vot sunt: Harghita (29,48%), Galați (29,41%), Tulcea (29,18%), Ialomița (29,03%), Neamț (28,39%), Botoșani (27,88%), Bacău (27,60%), Satu Mare (26,47%), Covasna (23,83%) sau Vaslui (21,59%).
Remarcăm totodată prezența semnificativă a studenților la vot. În ceea ce privește populația cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, județele Cluj (96,46%), Timiș (60,29%), Brașov (55,44%) sau Sibiu (53,02%) au întâmpinat distorsiuni prin prezența masivă a studenților, care sunt rezidenți și în general nu domiciliază în centrul universitar.
CTR, alături de majoritatea organizațiilor de și pentru tineret din România și nu numai, au încurajat constant tinerii să participe la procesele elective. Pe această cale, dorim să le mulțumim celor 1.915.610 de tineri cu vârsta între 18 și 34 de ani în România, respectiv 258.769 în Diaspora și îi invităm și pe viitor să își exercite acest drept fundamental.
În data de 10 noiembrie 2019 au participat la vot 39,48% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 34 de ani care domiciliază în România. De asemenea, în ceea ce privește participarea pe grupe de vârstă utilizată de Autoritatea Electorală Permanentă, tinerii între 18-24 de ani (41,38%) și cei între 25-34 de ani (38,51%), au votat similar cu alte categorii de vârstă, respectiv 35-44 de ani (43,26%), 45-64 de ani (54,17%) sau 65+ ani (51,50%).
Printre cauzele care au generat o prezență puțin mai scăzută a tinerilor, din punct de vedere procentual, raportat la cei înregistrați cu domiciliul în România, enumerăm următoarele:
- 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiții, este clar că acești tineri sunt marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu voteze.
- 18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 și 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 și 34 de ani erau încadrați în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. În momentul de față, peste 1.000.000 de tineri resimt o nesiguranță socială, dificultățile inerente îndepărtându-i pe acești tineri de ceea ce ar presupune o cetățenie activă.
- Există diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de cetățeni cu vârsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu vârsta sub 45 de ani. De altfel, numărul cetățenilor aflați la mediana intervalului 45-64 de ani (1967 – 527.764 nou-născuți, 1968 – 526.091, 1969 – 465.764, 1970 – 427.034) este de câteva ori mai mare decât al celor aflați la mediana intervalului 18-34 de ani (1992 – 274.088, 1993 – 263.649, 1994 – 250.379, 1995 – 246.646). Prima categorie menționată a fost semnificativ influențată de adoptarea Decretului nr. 770/1966, care a interzis avorturile și care a fost abrogat după căderea regimului comunist în 1989. Menționăm că din punct de vedere demografic, România își continuă în mod abrupt declinul în absența unor politici guvernamentale în acest sens.
- În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din țară, neexistând date statistice certe cu privire la aceștia.
