Cum a reușit să aibă România cei mai buni și cei mai slabi elevi la matematică, în același timp? Un profesor a explicat în detaliu cum de sistemul de învățământ a reușit să dea cei mai buni elevi la nivel internațional, dar la învățământul de masă lucrurile să stea diferit.
Când vine vorba de învățământul preuniversitar, România pare că este împărțită în două: unii elevi reușesc să obțină rezultate foarte bune la olimpiadele internaționale la Matematică, iar alții abia reușesc să promoveze examenele naționale.
Și asta o arată tot cifrele internaționale care poziționează România pe penultimul loc la testarea PISA. Cum se explică fenomenul care pare să fie într-o totală opoziție?
Citește și: Alina Gorghiu: „O sursă principală pentru multe rele din România este lipsa de educaţie juridică”
Flavian Georgescu este profesor la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București și pregătește elevi pentru olimpiade.
Cum a reușit să aibă România cei mai buni și cei mai slabi elevi la matematică? Un profesor explică
„În primul rând, olimpicii fac niște eforturi uriașe pentru a performa. Fac mutări serioase în viața lor, investesc enorm în pregătirea lor, părinții lor, școlile unde învață, profesorii fac eforturi speciale pentru ca aceștia să performeze.
Dar… să știți că în multe țări se încearcă astfel de sacrificii, însă rezultatele nu sunt atât de mari ca în România.
Și asta ne dovesește faptul că românii sunt printre cei mai deștepți din lume, îmi asum ceea ce spun… noi, românii avem un potențial fantastic, avem printre cele mai sclipitoare minți din lume”, explică profesorul pe platforma educatieprivata.ro.
Rezultatele PISA 2022 la Matematică arată că România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 2 puncte față de testarea PISA 2018.
„Dar ce se întâmplă cu rezultatele testelor PISA? Oare doar olimpicii sunt buni și restul copiilor nu? În niciun caz!
Citește și: FOTO WC-uri fără pereți, la Liceul Traian Vuia din Craiova. Olguța: „Condiții excelente de educație”
Tocmai mă străduiesc să explic faptul că rezultatele olimpicilor arată că acolo unde există interes, se obțin mari rezultate pentru că suntem foarte buni. Elevii români sunt extrem de inteligenți, acum vorbesc de întreaga masă. Și nu spun vorbe mari.
Problema este modul în care aceștia sunt învățați. Este inadmisibil ca în toți cei 4 ani de gimnaziu sau de liceu să ne focusăm asupra tematicilor examenelor de evaluare națională sau de bacalaureat!
Profesorii sunt stresați de presiunea acestor examene, de rata de promovabilitate, elevii simt aceste examene ca pe niște corvoade și ne învârtim cu toții în jurul acestor testări”, spune Flavian Georgescu.
Materia se repetă an de an
Explicația ar fi faptul că de ani de zile examenele naționale se bazează pe aceeași algoritmi.
„Dar mai trist este că aceste examene vin la pachet cu niște exerciții standard, cu niște algoritmi care se repetă an de an.
Nu spun că sunt exerciții bune sau rele, însă pentru elevii noștri, scopul orelor de matematică, în cea mai mare măsură, este de a putea fi capabili să rezolve aceste tipuri de exerciții.
Dar cum? Algoritmic, fără a înțelege ce se află în spatele acestor probleme.
Matematica înseamnă să gândim, să deprindem un mod practic de a înțelege lucrurile, să înțelegem și să intuim fenomene, să ne deschidem mintea din ce în ce mai mult…
Citește și: Ce se întâmplă când părinții vor să aibă copii independenți: Există riscul îndepărtării de familie
Păi cum să mai fie elevii noștri în stare să dea răspunsuri corecte la întrebările testelor PISA? Până când și eneunțurile acelor teste li se par ciudate”, mai explica profesorul.
Părinții se întreabă cine se face vinovat de aceste rezultate slabe mai ales că se vorbește de ani de zile de schimbarea sistemul de învățământ.
„De vină este întregul sistemul care atrage după sine acest cerc vicios. Nu vreau să arăt cu degetul și să găsim vinovați. Nu cred că soluția este să ne învinovățim.
Dar dacă găsim esența problemei și nu facem schimbări, atunci da… suntem vinovați și ne merităm soarta. Educația este la baza piramidei în tot ce înseamnă societate și trebuie să avem o grijă primordială pentru aceasta, spune Flavian Georgescu.
