Pe 31 ianuarie, Ministerul Educației a pus în dezbatere publică noile planuri-cadru pentru învățământul liceal.
Acestea cuprind disciplinele obligatorii și opționalele propuse de către minister pentru a fi studiate de către elevii de liceu, pentru fiecare specializare în parte.
Aceste planuri-cadru vor fi aplicate în forma lor finală, de după dezbatere, din anul școlar 2026-2027.
Planurile cadru pot fi consultate AICI.
Profesorii, despre revoluția lui Daniel David în școli: Elevii aleg ore la care nu e mult de învățat
Proiectul a stârnit, deja, nemulțumiri în rândul profesorilor, printre schimbările criticate numărându-se eliminarea limbii latine ca disciplină obligatorie, dar și reducerea numărului de ore de limba și literatura română la specializările profilului real.
Citește și: Ministerul Educației a „abandonat” elevii premiați la un concurs internațional. Ce acuză părinții
De asemenea, conform noilor planuri-cadru, istoria și geografia nu ar mai fi studiate de către elevii de clasele a XI-a și a XII-a, la specializările matematică-informatică, științe ale naturii, la profilul tehnic și la cel pedagogic.
Istoria și geografia apar doar la filologie și științe sociale, în ultimii doi ani de studiu.
La fel, elevii de la filologie nu vor mai studia în clasele a XI-a și a XII-a științe, dar nici literatură universală.
Elevii vor avea și două materii noi, obligatorii: Istoria comunismului în România și Istoria evreilor. Holocaustul.
Citește și: Se schimbă structura anului școlar pentru liceeni: 36 de săptămâni IX-XI, 34 săptămâni a XII-a
Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)
Limba latină, eliminată din programă
Conform noilor planuri-cadru, limba latină a rămas obligatorie doar la profilul Teologic, la specializarea teologie romano-catolică și specializarea ghid turism religios. Elevii de la cultul ortodox pot alege limba latină ca opțional.
Profesorii au rămas surprinși nu numai de faptul că limba latină a fost eliminată de la filologie și științe sociale, ci și de faptul că elevii de la aceste specializări nu pot alege latina nici măcar ca opțional.
Newsweek România a discutat despre eliminarea limbii latine din programă cu Theodor Georgescu, conferențiar universitar doctor, profesor în cadrul Departamentului de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă, la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București.
Întrebat despre impactul pe care îl va avea această decizie, Theodor Georgescu ne-a spus:
„Impactul imediat este că învățământul umanist va mai rămâne doar la un nivel foarte superficial, de suprafață, fără niciun fel de profunzime. Trebuie spus răspicat: nu există învățământ umanist de calitate în absența limbilor clasice. Limbile clasice sunt baza oricărui viitor filolog serios. Capacitatea elevilor de a înțelege evoluția unei limbi sau sensul cuvintelor se va reduce spre 0, dacă se vor pune în aplicare aceste planuri odioase ale Ministerului. I se va răpi practic elevului posibilitatea de a gândi în profunzime. În plus, el nu va mai avea nicio ancoră culturală pentru a înțelege rostul civilizației europene, formată pe baza culturii greco-romane. Aici nu despre profesori este vorba, căci nu pentru ei facem planurile-cadru. Singurii afectați vor fi elevii, în mod profund și iremediabil. Eliminarea limbii latine din școală sau trecerea ei printre așa-numitele opționale – ceea ce echivalează în România cu excluderea ei, va adânci și mai mult panta negativă pe care alunecă învățământul românesc de când decidenții au ales să pună la colț disciplinele umaniste în favoarea unor așa-numite discipline <<noi>>”, a declarat Theodor Georgescu pentru Newsweek România.
Newsweek România l-a întrebat pe Theodor Georgescu și cum vede decizia ministerului, în condițiile în care foarte mulți elevi vor să urmeze Dreptul sau Medicina, unde este necesară o cunoaștere măcar de bază a limbii latine.
„Ministerul nu ia în calcul, în general, interesul profund al elevilor, adică nevoia lui de cunoaștere și de educație. Ministerul, sub aparența că vine în întâmpinarea dorințelor elevilor, le face acestora cel mai mare deserviciu lipsindu-i de accesul la marea cultură. Elevii care vor merge la Drept, la Medicină sau la filologie vor fi puși să învețe papagalicește tot felul de denumiri pe care nu le înțeleg, pentru că nu au avut acces la limbile clasice”, a declarat Theodor Georgescu pentru Newsweek România.
L-am întrebat pe Theodor Georgescu și ce părere are cu privire la faptul că latina nu poate fi aleasă nici măcar ca opțional la profilul uman.
„Este absurditatea însăși! Latina este coloana vertebrală a filologiei, ea nu trebuie să fie opțională, căci nici corpul omenesc nu are coloana vertebrală opțională. Aceste propuneri de planuri-cadru trădează teribilul amatorism al celor care le-au alcătuit. Este momentul să spunem lucrurilor pe nume. Cei care vor să ia acum decizii în numele tuturor sunt aceia cărora nu le-a plăcut cartea pe vremea când erau elevi și dorința lor cea mai mare de acum, pentru a-și ascunde impostura, este de a-i face pe toți ceilalți să fie la fel ca ei”, a declarat Theodor Georgescu pentru Newsweek România.
Întrebat de ce vor face cei din mediul universitar, Theodor Georgescu ne-a spus:
„Vom demasca pe cel mai vehement ton impostura celor care își arogă acum dreptul de a scoate cultura umanistă clasică din școala românească. Acum nu mai este momentul menajamentelor, ci adevărul trebuie apărat, dacă ne mai pasă de viitorul copiilor noștri. Iar adevărul este unul singur: latina este piatra de temelie a culturii umaniste europene, fără ea nu există învățământ umanist”, a declarat Theodor Georgescu pentru Newsweek România.
Unii elevi studiază latină, chiar dacă nu e în programa de la clasă
Dorica Coca este profesoară de limba latină la Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani și la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Botoșani. Este și doctor în filologie și are peste zece ani de experiență cu olimpicii naționali și internaționali, pe care-i pregătește la limba latină și la neogreacă.
„M-am uitat la Profilul absolventului de liceu, publicat în Monitorul Oficial, pe care ar trebui să-l aibă elevii care intră în clasa a IX-a, în 2025, adică acel absolvent care să știe să aplice în viața reală ceea ce învață în clasă, lucru testat și de PISA. Am constatat că ar fi foarte dificil să găsim o singură materie viabilă pentru a dezvolta, în doar cei patru ani de liceu, toate acele competențe. Unele materii formează absolventului o minte organizată, altele o gândire critică, altele un suflet plin de frumos, însă nicio materie nu poate forma toate aceste competențe. Latina reușește această performanță și tocmai aceasta se dorește a fi scoasă.
Studiul limbii, culturii și civilizației Romei antice este cel mai complet exercițiu pentru a forma absolventul ideal al anului 2029, prin multidisciplinaritate – gramatică, literatură, limbi moderne, istorie, geografie, economie, oratorie, biologie, sociologie, logică, filosofie, matematică, chiar și noțiuni teoretice de sport.
Planurile-cadru de învățământ și programele școlare ar trebui să fie corelate cu cele 8 competențe din profilul absolventului pentru asigurarea coerenței constructului curricular care, luate pe rând, arată acest lucru.
Așa cum romanii au construit cea mai eficientă și mai amplă rețea de drumuri din Antichitate și ne amintim celebra afirmație <<Toate drumurile duc la Roma>>, tot așa toate direcțiile educației duc spre studiul limbii latine”, a declarat Dorica Coca, pentru Newsweek România.
„Profesorii de latină sunt profund dezamăgiți, pentru faptul că latina nu mai apare în noile planuri-cadru, pentru liceu, dar și elevii sunt profund dezamăgiți, acei elevi pasionați care, an de an, participă, cu entuziasm, la olimpiade și concursuri județene, naționale și internaționale. Cei care participă, știu sigur de ce au ales latina, cât de mult își doresc să și-o perfecționeze și atunci, ajung la etape internaționale, obțin premii și acolo, reprezintă România, cu sau fără sprijinul Ministerului care le-a luat și această bucurie de a se duela în traducerea și interpretarea unui text din marii scriitori latini, cu alți pasionați din atâtea țări”, a mai declarat Dorica Coca, pentru Newsweek România.
„În urmă cu 14 ani, le-a fost luată și bucuria de a da bacalaureat la această materie la care participau, într-o proporție copleșitoare, dar își amintesc, după mulți ani, cu drag, de orele de pregătire pentru bacalaureat și de cele pentru olimpiade. Iată o mărturie, în acest sens, a unei foste eleve, doctorand acum, în Italia: <<Ce am făcut noaptea trecută până spre dimineață: am tradus câteva pagini din De amicitia lui Cicero. Dacă aș putea da timpul înapoi, aş învăța mai cu sârg. Nu îmi dădeam seama pe atunci cât de importante sunt limbile clasice. ... Ar trebui să se studieze mai multe ore de latină în liceu, măcar la profil umanist. Și e o materie atât, atât de importantă! Îți ordonează atât de bine mintea, îți deschide atâtea porți altminteri închise>>”, a mai declarat Dorica Coca, pentru Newsweek România.
Există și elevi care își doresc să studieze latina, chiar dacă nu este în programa școlară, la specialitatea pe care o urmează. Dorica Coca ne-a dat un exemplu concret, al unui elev care studiază latină din proprie inițiativă.
„Un elev actual, cu premiu important anul trecut la naționala de latină, în clasa a VII-a, continuă să învețe acum latina, vine la Centrul de Excelență, urmează și cursul Cercului de latină ținut, gratuit, de dl. prof. universitar, Theodor Georgescu, vine cu două ghiozdane la școală, în unul cu toate obiectele pentru ziua respectivă, în altul cu dicționarul mare Guțu, gramatici și tot ce îi trebuie pentru latină. Și da, ați ghicit, dacă anul trecut era în clasa a VII-a, acum e clasa a VIII-a și are Evaluare Națională, deci nu mai studiază la clasă această materie. Anul acesta, nu are posibilitatea să participe la olimpiadă, dar nu ține cont de acest lucru, vine, studiază, traduce din Caesar, fiind de 10 și la matematică, și la română. Veți zice că e o excepție fericită. Nu, acum doi ani, un elev de clasa a XII-a, profil Științe ale Naturii, participând la activitățile legate de teatrul antic, în trupa noastră, a înțeles cât de importantă este studierea limbilor clasice și acum, este student la Limbi clasice, în București. Așadar, înțeleg copiii utilitatea studierii limbii latine și nu înțeleg cei în măsură să hotărască soarta acestei limbi în România?”, a conchis Dorica Coca.
Daniel David, precizări despre limba latină
După tensiunile din spațiul public, Ministrul Educației a spus că Limba latina „nu a fost niciodată în trunchiul comun, ci în curriculum diferențiat pentru profilul umanist”.
„În noile propuneri, aceasta poate fi propusă de școală pentru a fi aleasă de elevi, permițând astfel și flexibilizări curriculare mai aplicative care să construiască eficient pe lucrurile învățate deja în gimnaziu”, a afirmat Daniel David într-o declarație pentru Edupedu.ro.
Ministrul a venit după cu o completare, spunând:
„În această perioadă de dezbatere cu colegi din zona Latinei ei au un semn de întrebare că şcoala e suficient de responsabilă ca să facă acest lucru? Sigur că nu îmi place să aud această evaluare, fiindcă dacă şcolile nu sunt responsabile atunci ce facem? Începem să le reglementăm toate aspectele specifice? Dar sunt tentant, dar o să vedem, repet după dezbateri, că în cazul Latinei, să nu lăsăm totul chiar la decizia şcolii, să fie o prezenţă şi o formulare de sus în jos din partea ministerului”, a precizat Daniel David, în emisiunea Info Edu, de la TVR INFO.
Mai puține ore de română
Elevii vor avea mai puține ore de română la profilul real, iar profesorii trag un semnal de alarmă cu privire la consecințele pe care le va avea această schimbare.
La profilul real, specializările matematică-informatică și științe ale naturii, au fost scoase câte o oră de română la clasa a IX-a (din 4 sunt 3) și câte o oră la clasele XI – XII (din 3 sunt 2).
Mihaela Vlioncu, profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași spune că, în general, elevii sunt obișnuiți să aleagă „cursuri la care nu e mult de învățat” sau care sunt „predate de un profesor îngăduitor”. Astfel, e greu să te bazezi că unele cunoștințe vor fi dobândite de elevi la materiile opționale.
„Consider că, oricum am privi lucrurile, numărul de ore din trunchiul comun la disciplinele umaniste este relevant pentru atenția pe care sistemul de învățământ o acordă culturii generale a elevilor și formării atitudinii și a valorilor (culturale, morale, etice, civice). E adevărat, se poate compensa prin curriculumul la decizia elevului. Dar, elevii noștri nu sunt obișnuiți să aleagă cursurile opționale în funcție de o necesitate cognitivă sau de dezvoltare personală etc. Ei nu vor alege româna aceea de care au nevoie ca să gândească autonom, să argumenteze, să analizeze, să învețe teoria gramaticală pentru a vorbi corect, ci vor alege cursuri la care nu e mult de învățat sau predate de un profesor îngăduitor, agreat, carismatic etc. Nu cred că elevii din cursul inferior al liceului înțeleg, matur și responsabil, care sunt nevoile lor de formare la această vârstă. În plus, vor asocia cursul opțional de română cu disciplina excesiv de teoretizantă, cu lecturi neatractive pe alocuri, cu eseuri pe care le au de elaborat, cu scrisul de mână care nu prea le place (mai ales că li se cere și lizibilitate, dincolo de alte reguli de redactare), încât vor fugi cât colo de o asemenea disciplină, dacă pot alege altceva mai atractiv. Și mai întreb, cvasiretoric: Chiar sunt româna (limba națională), literatura (română și universală), istoria (poporului tău, de la origini până în prezent), geografia (țării tale și a lumii) discipline care să fie lăsate la alegerea elevului, ca să ajungă la numărul de ore pe care îl merită?”, este punctul de vedere al Mihaelei Vlioncu, profesoară de română la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași.
„Vom preda Istoria comunismului, dar nu există un manual”
Newsweek România a cerut un punct de vedere și cu privire la schimbările din planurile-cadru în ceea ce privește istoria.
Mihaela Hendreș, profesoară de istorie la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași, ne-a spus că ideile propuse de minister sunt, în principiu, bune, dar că e neclar cum vor fi puse acestea în practică.
De asemenea, ea subliniază faptul că profesorii de istorie vor preda Istoria comunismului, dar că momentan nu există un manual pentru această disciplină.
„Arhitectura planurilor cadru în ceea ce privește istoria este un pic ciudată, dar acest lucru derivă și din faptul că avem legi adoptate de Parlamentul României care impun studiul a două discipline la clasa a XI-a și a XII-a, plus ce avem în Legea Educației (cu multe hibe). Era mai bine să corectăm ce se poate corecta din legislație înainte de a avea planurile cadru”, a declarat, pentru Newsweek România, Mihaela Hendreș.
Am întrebat-o pe Mihaela Hendreș cum privește scoaterea orelor de istorie de la clasele a XI-a și a XII-a la specializările de la real, dar și ce efect vor avea schimbările asupra elevilor și profesorilor.
„Curriculum de specialitate – o idee bună, în principiu, la fel și curriculum la decizia școlii. Problema este că discutăm aceste lucruri de ani și ani de zile, fără însă să avem ceva clar. Profesorii sunt acuzați că se gândesc la catedrele lor, de aceea susțin că vor atâtea sau atâtea ore. Nu cred că este un lucru de blamat, au dreptul să se gândească din ce o să-și obțină venitul, unde va mai trebui să facă naveta etc. Într-un sistem îmbătrânit și cu multe probleme, instabilitatea nu va aduce oameni tineri și de calitate. Cum se face normarea pentru a scoate postul la concurs, pe orele din trunchiul comun și pe orele din curriculum de specialitate care depind de….? A fost făcut vreun studiu onest referitor la opționale? Elevii își doresc să poată alege, corect. Dar cum se face alegerea? Imediat se spune că aleg ce propune școala. Corect, asta poate oferi școala, asta oferă (iar dacă profesorii vor continua să fugă din sistem, oferta va fi și mai jalnică). Dar trebuie să ne uităm și la alte criterii de alegere: e lejer și e o medie de 10 garantată, iau opționalul că facem pregătire pentru bac/facultate. Opționale integrate, bună idee, de mult discutată, nici până acum clarificată. Cine predă, în a cui normă intră? Vrem să stea copiii mai puțin la școală. Dacă am avea opționale variate, pe grupe, cum ar fi pusă în practică?”, a declarat Mihaela Hendreș, pentru Newsweek România.
„În școala mea există de ceva vreme grupe pentru opționale. Nu sunt multe, e foarte greu pentru orar. Îmi pare rău că tai entuziasmul, dar nu mă mai interesează doar ideile frumoase, vreau și aplicabilitate practică și în școala mea, și în școala din Săveni sau Slatina. Avem discipline și opționale pentru care nu se face o minimă instruire pentru profesori (vom preda Istoria comunismului, nu știm la acest moment ce vom preda, nu există un manual, în condițiile în care, într-o anumită perioadă, această perioadă nici nu s-a studiat în facultate). Să faci o programă de opțional nu e simplu. Să faci suport de curs și materiale pentru opțional e o muncă enormă. Un profesor propune opționalul, pleacă din școală, vine altul și trebuie să predea…. Opționalele naționale sunt propuse ținând cont de dorințele elevilor? Unele nu par așa. Deci, suntem pe nisipuri mișcătoare. Nu era mai bine să avem mai întâi o imagine clară despre ce trebuie să facem și ce putem face?”, a mai spus Mihaela Hendreș, pentru Newsweek România.
„Durerea cea mai mare, din punctul meu de vedere, este desconsiderarea istoriei naționale. Sunt absolut de acord că trebuie studiată în context general european (și global). Dar să fie studiată cu adevărat. Nu prea văd cum se leagă ce este la gimnaziu de ce va fi la liceu și cum vor putea fi realizate acele competențe prezentate frumos la început. Noi nu mai avem oameni ai cetății, ci masă de manevră pentru oameni care folosesc pseudoistoria pentru interese politice”, a mai declarat Mihaela Hendreș, pentru Newsweek România.
Care e miza noilor planuri-cadru?
Noile planuri-cadru aduc schimbări mult dorite în învățământ, dar față de care mulți profesori sunt sceptici atunci când vine vorba despre modul în care vor putea fi ele aplicate.
„În esență, o schimbare importantă este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus și școala și elevul”, se arată în mesajul ministrului Educației, publicat odată cu lansarea planurilor-cadru.
Noile planuri-cadru se bazează pe trunchiul comun, discipline pe care le studiază toți elevii din România, indiferent de specializare, curriculumul de specialitate, adică materiile specifice fiecărui profil, și curriculumul la decizia elevului din oferta școlii.
Acum, elevii își pot alege mai multe opționale decât în trecut, decizie salutată de multe cadre didactice, ca fiind una care schimbă paradigma și pune mai mult accent pe ce își dorește elevul.
Nemulțumirea generală provine din faptul că, limba latină, care era o materie de specialitate, a fost cu totul scoasă de la profilul uman, nici măcar cu posibilitatea de a o alege ca opțional.
Citește și: Dispar „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” – Oportunități sau pierdere de timp?
Mai mult, schimbările au ridicat o serie de întrebări în spațiul public, în special cu privire la faptul că noile planuri-cadru limitează timpul în care trebuie parcursă materia.
Eliminarea istoriei și geografiei la real, precum și scoaterea disciplinei de științe la uman pun sub semnul întrebării posibilitatea elevilor de avea cunoștințe cât mai aprofundate din diverse domenii, indiferent de specialitate, conform opiniei publice.
Într-un comunicat de presă ulterior publicării planurilor-cadru, ministrul Educației, Daniel David, a venit cu explicații, spunând că „Istoria si geografia sunt în trunchiul comun la clasele IX/X, iar în clasele XI/XII devin de specialitate la profilul umanist și pot fi oferite la profilul real dacă decid școala și elevii”.
Lăsarea, însă, a acestor materii la latitudinea elevului sau școlii poate veni cu probleme administrative, despre care cadrele didactice deja sunt îngrijorate. Iar profesorii sunt sceptici că elevii vor alege geografia sau istoria, ca opționale.
Pe de altă parte, vor fi concepute și alte conținuturi pentru materii, a declarat Daniel David, într-o intervenție pentru Digi24.
Mediul academic a reacționat imediat
Societatea de Studii Clasice din România a avut un punct de vedere tranșant cu privire la eliminarea limbii latine din programă. Reprezentanții acesteia au spus că „eliminarea limbii latine pentru elevii români este o barbarie comisă de un grup de persoane neidentificabile, în mod evident fără niciun fel de orizont cultural și în deplin dispreț față de cultura națională și identitatea noastră europeană”.
Mai mult, Societatea de Studii Clasice a spus că „pentru poporul român limba latină este parte a patrimoniului național” și că „plasarea latinei în CDEOȘ (curriculum la decizia elevului) echivalează, în situația României de astăzi, cu absența ei totală”.
„La 35 de ani după Revoluția din 1989, acest plan-cadru ne întoarce, de fapt, la paradigma „Omului Nou” din anii ’50, ambalată acum în <<descentralizare curriculară și creșterea flexibilității>>.
Ministerul Educației și Cercetării elimină, de fapt, din școală cultura umanistă fondatoare a Europei și condamnă elevii la un proces rapid de destructurare cognitivă și morală. Propunându-și competențe în lipsa cunoștințelor, întregul demers generează o formă fără fond, expresia unei incompetențe profunde din partea decidenților. Într-o țară în care o bună parte din politicieni au un nivel de cultură submediocru, reintroducerea limbii latine în școală ar fi oferit posibilitatea noilor generații de a recrea o clasă politică luminată și cu adevărat interesată de viitor”, mai scrie Societatea de Studii Clasice.
Facultatea de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a reacționat și ea după publicarea planurilor-cadru. Printr-un comunicat de presă, profesorii și-au exprimat „profunda îngrijorare cu privire la eliminarea limbii latine din noile planuri-cadru”, spunând că dacă tot vor studia elevii istoria comunismului, „se cuvine să nu repetăm greșelile acelei perioade”.
„Această decizie va avea consecințe grave asupra dezvoltării viitoarelor generații, care vor fi private de accesul la o disciplină de bază pentru înțelegerea culturii și identității naționale și europene. Elevii nu vor mai putea înțelege pe deplin rădăcinile limbii noastre, sensurile profunde ale termenilor din domenii de activitate deosebit de diverse (inclusiv din zona digitalizării), conexiunile dintre marile culturi europene. [...] Lipsa educației umaniste temeinice ne face vulnerabili în fața manipulării și a dezinformării și diminuează capacitatea tinerilor de a analiza critic și de a înțelege complexitatea lumii în care trăiesc. Dacă tot vor studia istoria comunismului, se cuvine să nu repetăm greșelile acelei perioade. Este de datoria noastră să ne opunem oricărei măsuri care subminează educația umanistă și ne aruncă din nou în negura perioadei de tristă amintire. Solicităm Ministerului Educației și Cercetării să reconsidere această decizie”.
Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti avertizează, într-un comunicat de presă transmis duminică, asupra consecinţelor grave ale reducerii orelor de istorie în noul curriculum şcolar.
„Considerăm că aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice şi consolidării unei societăţi democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raţionale, vulnerabilitatea în faţa pseudo-ştiinţei, succesul teoriilor xenofobe şi conspiraţioniste”, se arată în comunicat.
„O singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a şi a X-a, aşa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex. Întreaga experienţă şi expertiză pe care o avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuşi riscului de a deveni analfabeţi funcţional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială şi disfuncţională asupra trecutului. Orele de istorie din învăţământul liceal au rolul de a consolida informaţiile şi competenţele dobândite anterior, de a corela trecutul cu prezentul şi viitorul, de a oferi fiecărei persoane instrumente de gândire care să-i permită să interpreteze raţional realitatea socială înconjurătoare. Este imposibil ca parcurgerea istoriei românilor şi a istoriei universale să fie eficientă în numai doi ani de învăţământ liceal, cu o singură oră de istorie pe săptămână, aşa cum se prefigurează în proiectul planului-cadru prezentat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, susţin ei.
Totodată, aceştia afirmă că eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este „o decizie absolut surprinzătoare” şi care va avea multiple consecinţe negative.
Ce se va întâmpla de acum?
Ministerul Educației așteaptă „propuneri și observații constructive” la adresa de e-mail consultare@rocnee.ro, până la data de 6 martie 2025.
Dezbaterea națională va presupune și patru întâlniri cu prezență fizică, în București (11 februarie), Cluj-Napoca (14 februarie), Iași (25 februarie) și Timișoara (4 martie).
Pentru a asigura dimensiunea națională, seria de dezbateri cu prezență fizică va fi urmată de o dezbatere online, în data de 6 martie 2025. Detaliile și condițiile de participare vor fi anunțate din timp.
