Greva din învățământ continuă. Ce au obținut profesorii când au mai ieșit în stradă. Au ajuns la CCR

UPDATE. Reprezentanții profesorilor au fost invitați la o nouă rundă de negocieri. Întâlnirea va avea loc la ora 16 la Palatul Victoria.

”Guvernul României a invitat reprezentanții sindicatelor din educație la o nouă rundă de dialog. Întâlnirea, la care participă echipa de negociere formată din secretarul general al Guvernului, miniștrii Educației, Finanțelor, Muncii și Investițiilor și Proiectelor Europene, este programată pentru ora 16:00, la Palatul Victoria”, a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

În ultima întâlnire între liderii sindicatelor din învățământ și membrii Executivului nu s-a ajuns la nicio soluție pentru ca dascălii să se întoarcă la ore. 

Greva din învățământ continuă

Simion Hăncescu, liderul FSLI, a declarat că există deja semnale clare de la colegii din întreaga țară și că greva generală va continua oficial.

"Mâine, până la ora 12:00, vom comunica oficial Guvernului poziția noastră, după ce toți membrii au fost consultați", a afirmat el.

Liderii sindicali au confirmat că greva va continua și joi, subliniind că primele mesaje primite sunt de respingere a ofertei.

Doar pentru profesori nu sunt bani. Pentru alți bugetari s-au găsit rapid

După negocierile cu sindicatele, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, a declarat că Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu permite creșteri salariale sau sporuri pentru profesori.

Cu toate acestea, este important de menționat că în PNRR nu există nicio interdicție referitoare la majorările salariale, iar în 2023 guvernul și Parlamentul au crescut constant veniturile diferitelor categorii de bugetari.

Citește și: Greva profesorilor: Ministrul Muncii anunţă că salariile vor fi crescute la nivelul grilei din 2022

Culmea este că pentru profesori nu sunt bani, dar se găsesc resurse financiare pentru ale categorii de bugetari cum ar fi rambursarea cheltuielilor de transport pentru angajații din primării, sau creșteri salariale și de posturi la Administrația Fondului de Mediu.

Purtătorul de cuvânt al USR a prezentat trei exemple recente pentru a demonstra că Executivul dispune de resurse financiare, dar nu le utilizează în beneficiul profesorilor.

Citește și: Premierul Ciucă, despre salariile profesorilor: Vor fi rezolvate în legea salarizării unitare

"În legătură cu banii pe care îi găsesc, voi prezenta trei exemple din ultima săptămână. Săptămâna trecută, în cadrul Comisiei de Administrație, unde sunt membru, PNL și PSD au aprobat majorarea salariilor pentru personalul neclerical, cu un impact anual de 170 de milioane de lei.

Le-am atras atenția că se plâng că nu au suficienți bani, că există deficite bugetare, dar nu le-a păsat, au trecut mai departe.

Astăzi, aceeași PNL și PSD au votat creșteri salariale și de posturi la Administrația Fondului de Mediu. De asemenea, au votat rambursarea cheltuielilor de transport pentru angajații din primării, care numără peste 3.000.

Acestea sunt doar trei exemple din ultima săptămână. Unul dintre acestea nu a ajuns încă la vot final - cel referitor la personalul neclerical - dar celelalte două au fost aprobate. Asta demonstrează ipocrizia PNL și PSD", a declarat Ionuț Moșteanu pentru B1 TV.

Ce a oferit Guvernul?

Premierul Nicolae Ciucă și viitorul premier, Marcel Ciolacu, au fost absenți de la întâlnire.

La negocieri s-a prezentat ministrul Educației, Legia Deca, ministrul Muncii, Marius Budăi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu și Secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, care a declarat că în prezent nu se poate discuta despre o creștere salarială pentru profesori, dar a menționat că Executivul le-a propus dascălilor acordarea unor vouchere de 1.000 de lei pentru personalul nedidactic, respectiv 1.500 de lei pentru personalul didactic. Aceste sume ar urma să ajungă în trei etape la protestatari.

Reprezentanții Guvernului au precizat că nu pot acorda creșteri salariale, sporuri, indexări cu rata inflației și scutiri de impozit pentru personalul din învățământ, invocând condiționalitățile europene.

Oferta venită din partea Guvernului include următoarele măsuri:

Pe termen lung:

1. Includerea în programul de Guvernare a unei prevederi care să declare că Educația este o prioritate.

2. Adoptarea unor măsuri pentru a asigura că salariații din domeniul educației nu vor fi dezamăgiți de noua lege privind salarizarea. Se va discuta, cu prioritate, grila de salarizare cu reprezentanții federațiilor sindicale din învățământ, începând cu 15 iulie 2023.

Pe termen scurt:

1. Acordarea de carduri de sprijin pentru carieră pentru personalul didactic (cadre didactice, didactice auxiliare) în două tranșe: 1000 de lei ca sumă forfetară în luna iunie 2023 și 1500 de lei în luna octombrie 2023, din care 30% reprezintă suma forfetară garantată. Se caută soluții pentru a transforma și diferența de 70% în sumă forfetară.

2. Pentru personalul nedidactic: se vor oferi carduri de sprijin în valoare de 500 de lei în luna iunie 2023 și 500 de lei în luna octombrie 2023.

3. De asemenea, pentru personalul nedidactic, se va acorda salariul conform prevederilor din Anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017.

4. Începând de acum, se va acorda indemnizația de concediu de odihnă calculată prin includerea indemnizației de hrană.

5. Referitor la cererea noastră de adoptare a unui proiect de ordonanță de urgență pentru plata retroactivă a diferențelor reprezentând indemnizația de hrană, ca parte a indemnizației de concediu, pe o perioadă de 5 ani (de la momentul aplicării Legii-cadru nr. 153/2017), ni s-a comunicat că nu există acoperire bugetară în acest moment, dar se fac analize. Cu siguranță, vor avea loc discuții cu federațiile sindicale cu privire la acest proiect, dar sumele nu vor fi plătite integral într-o singură tranșă.

Ce au cerut profesorii?

Cea mai importantă cerință a profesorilor o reprezintă nivelul de salarizare. Ei au cerut ca salariul unui profesor debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie. Salariile să fie ajustate în funcție de funcție, nivel de studii, vechime și grad didactic. Salariile ar trebui indexate anual cu rata inflației, iar personalul auxiliar să fie plătit pentru orele suplimentare. S-a cerut decontarea costurilor cu transportul, concediu de odihnă suplimentar.

În afară de bani, s-a cerut investiții în bazele materiale și cele didactice.

Cât câștigă un profesor în România?

Preşedintele Federaţiei sindicatelor din educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor a declarat că în acest moment salariile din învățământ atât pentru personalul dedidactic cât și pentru cel didactic sunt următoarele:

Cel mult 2000 de lei pentru personalul nedidactic (îngrijitoare, bucătărese, infirmiere, fochişti), 2580 de lei salariul unui profesor debutant, la care se adaugă alocaţia de hrană, ajungându-se la aproximativ 2700 lei, aproape 3800 de lei pentru un profesor cu gradul didactic I şi vechime de 25 de ani şi 4200 - 4500 de lei net pentru un cadru didactic aflat la final de carieră. 

„Când s-a discutat grila de salarizare la nivelul Ministerului Educaţiei, am plecat de la acel reper: salariul debutantului cu studii superioare trebuie să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie. Ce înseamnă în cifre nete pentru un debutant?

Că de la 2500-2700 de lei ar ajunge la aproape 4000 de lei net. Acesta ar fi salariul de intrare în sistem. Şi categoric, te duci pe partea de final de carieră existând o creştere progresivă, colegii care ar ieşi din sistem ar ajunge pe undeva la 6900-7000 de lei salariu net. Acestea sunt salariile”, spune Marius Nistor într-un interviu la B1TV.

Când au mai protestat profesorii?

Astăzi, profesorii au declanșat o grevă care a marcat o pauză de 18 ani de la protestele din anii '90 - 2000. Aceste proteste au fost o continuare a celor începute în 1998, când profesorii au solicitat alocarea a 4% din PIB pentru educație, susținând că bugetul alocat de Guvern acoperea doar salariile până în vara acelui an. Pe de altă parte, guvernul de atunci se plângea că fondurile erau insuficiente.

Primele greve de avertisment au avut loc în ianuarie și aprilie, iar întrucât plata salariilor a întârziat din cauza unei alocări insuficiente din PIB, au urmat negocieri interminabile. În cele din urmă, pe 8 iunie a fost declanșată o grevă generală, cu toate școlile din România închise chiar în timpul Examenului Național de Bacalaureat.

În anul următor, cererea a fost de majorare cu 6% din PIB pentru sistemul de învățământ românesc, conform prevederilor actuale ale Legii Educației. Greva a început pe 24 ianuarie și profesorii nu au predat timp de 5 săptămâni. În cele din urmă, cadrele didactice au obținut o majorare salarială de 80% în două etape. Greva a fost suspendată odată cu publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial al României.

În 2002, au avut loc alte proteste și o grevă de avertisment. Salariile din învățământ au crescut cu 5% în acea perioadă.

Timp de trei săptămâni în 2005, profesorii nu au predat. Profesorii din învățământul universitar s-au alăturat grevei la acea vreme. Sindicatelor din Educație le-a solicitat 6% din PIB, dublarea salariilor până în 2007 și alocarea de fonduri suplimentare pentru infrastructură.

Ministerul Educației a contestat greva la Curtea Constituțională, acuzând-o de ilegalitate. Magistrații au susținut cadrele didactice din învățământul românesc. Premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, a promis alocarea a 4,8% din PIB și o majorare salarială de aproape 12%, ceea ce a pus capăt mișcărilor de grevă.