Șeful comisiei care l-a albit de plagiat pe Iordache i-a fost coleg acestuia în PSD

Popescu și Iordache au fost deputați PSD între 2000 și 2004, iar în 2013, o coaliție din care făcea parte PSD l-a numit pe același Popescu manager la un spital din București.

Teză susținută la Chișinău

O posibilă explicație pentru scandalosul verdict luat, la sfârșitul anului trecut, de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) în analiza tezei de doctorat a deputatului PSD Florin Iordache, teză plină de fragmente plagiate, după cum a arătat Newsweek România, din nou, la puțin timp după anunțarea deciziei.

Șeful Comisiei de lucru care a analizat suspiciunile de furt academic a fost coleg de deputăție, în același mandat, cu Iordache. Între 2000 și 2004, Gheorghe Popescu a fost deputat de Gorj, iar Iordache, de Olt. Popescu, în prezent profesor la Universitatea Creștină ”Dimitrie Cantemir” din București este membru al Comisiei de Științe Economice și Administrarea Afacerilor din CNATDCU, comisie unde a fost evaluată lucrarea.

Teza lui Iordache, „Impactul corporațiilor transnaționale asupra proceselor de integrare economică a României în UE”, a fost susținută de acesta în 2007, la Universitatea Liberă Internațională din Moldova cu sediul în Chișinău. Ulterior, a fost echivalată în România.

Cheia a fost la Comisia de lucru

Birocratic, analiza tezei lui Iordache a avut următorul traseu:

n După depunerea sesizării de plagiat, în 2018, aceasta a ajuns la Comisia de Științe Economice și Administrarea Afacerilor din CNATDCU;

n Comisia de Științe Economice (34 de membri) a desemnat o altă Comisie (formată din trei membri, printre care Gheorghe Popescu) ca să analizeze suspiciunile și să-i prezinte concluziile în cadrul unui Raport;

n Cei trei membri (ceilalți doi au fost Adriana Grigorescu de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și Dinu Airinei de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași) au dat la o parte cele mai multe dintre dovezi și au decis că există doar 4% plagiat din totalul lucrării, ceea ce ”nu afectează substanța și esența tezei și nu schimbă cu nimic valoarea acesteia. (...) apreciem că nu se confirmă ipoteza plagiatului.”

Citește și „Președintele Academiei Române a «albit» plagiatul grobian din teza de doctorat a lui Florin Iordache”.

n Plenul Comisiei de Științe Economice și-a însușit Raportul și l-a înaintat mai departe plenului CNATDCU, format, în principal, din toți șefii de comisii de specialitate (Filologie, Științe Juridice, Matematică etc). Pe 13 decembrie 2019, aceștia din urmă, prin vot majoritar (39 din 51), și-au însușit și ei decizia celor de la Științe Economice și Administrarea Afacerilor și au decis: Iordache rămâne cu titlul de doctor.

Contestația poate schimba totul

Statistic, în marea majoritate a cazurilor, plenul CNATDCU merge pe mâna propunerii Comisiilor, iar acestea au încredere în concluziile Rapoartelor celor trei membri. Astfel, ce a zis Popescu a devenit ”literă de lege”.

Autorii sesizării au, însă, posibilitatea să conteste verdictul, în acest caz urmând să fie întocmit un alt Raport, de către o altă Comisie de trei membri.

Recent, o contestație a fost admisă de CNATDCU după ce, în 2018, cuscrul lui Gabriel Oprea scăpase de acuzații, primind verdict de neplagiat. În 2019, Dănuț Tudor a rămas fără titlu. Motivul: comisia de la contestație a infirmat concluziile anterioare. În ambele cazuri, plenurile au confirmat Rapoartele ce le-au venit pe mesele de lucru.

”Președintele unei comisii poate influența lucrurile. În locul lui, eu aș fi declinat invitația să fac parte din această comisie”

Profesor universitar, membru CNATDCU

A avut Popescu ”un interes personal de orice natură”?

A fost sau nu Popescu în conflict de interese? O întrebare dificilă având în vedere lacunele Regulamentului de Organizare și Funcționare al CNATDCU. Însuși Ministerul Educației a recunoscut indirect, în 2016, că acest Regulament nu ținea pasul cu dubiile pe care le ridicau analizele tezelor suspecte de plagiat, fenomen la apogeu la acel moment.

Astfel, în octombrie 2016, la câteva luni după adoptare, Regulamentul a fost modificat deoarece ”au fost semnalate interpretări diferite ale conflictului de interese”. De fapt, s-au adăugat noi situații în care un evaluator, așa cum a fost Popescu, se află în conflict de interese. A fost extins gradul de rudenie de la gradul al III-lea la al IV-lea între evaluator și doctorand/conducătorul tezei și s-a păstrat interdicția ca un coleg de școală doctorală dintr-o universitate să analizeze teza unui coleg din instituție.

Apoi, s-a adăugat un fragment care, pe de o parte, s-ar aplica relației Popescu-Iordache, dar care, pe de altă parte, este general: se află în conflict de interese evaluatorul care ”are un interes personal de orice natură cu privire la rezultatul evaluării”.

Conform aceluiași Regulament, cei trei membri au posibilitatea să decline acceptul de a face parte din Comisie. Popescu nu a făcut acest lucru.

”Nu cred că a fost conflict de interese. Domnul Gheorghe Popescu este unul dintre cei mai buni evaluatori din Comisie”

Mihai Daniel Roman, președintele Comisiei de Științe Economice și Administrarea Afacerilor din CNATDCU.

Citește și Șeful CNATDCU, Ioan-Aurel Pop, acuză fals în documentul prin care Florin Iordache scapă de plagiat

Șapte suspiciuni

Mai multe elemente circumstanțiale converg spre concluzia că verdictul girat de Popescu ridică semne de întrebare:

1. Soliditatea probelor aduse în sprijinul faptului că teza lui Iordache a fost plagiată masiv;

2. Faptul că teza a fost susținută în Republica Moldova, în 2007, țara vecină fiind recunoscută drept un loc în care la acel moment se puteau obține facil titluri de doctor, prin eludarea procedurilor și cu teze plagiate. Universitatea Liberă Internațională din Moldova, unde și-a susținut politicianul teza, este cunoscută în comunitatea educațională din Republica Moldova ca o „fabrică de diplome”;

3. Este de notorietate că, derivat din cadrul relațiilor interne de partid, deseori membrii se sprijină reciproc, mai ales cele în cazul în care unul se află în impas;

4. Lipsa de personalitate a membrilor actualului plen CNATDCU care, de cele mai multe ori, votează ”ca oile” Rapoartele comisiilor. În trecut, acest plen, în altă componență, respingea Rapoarte de lucru inexacte;

5. Precedentul unei dezbateri din 2018, consfințite și de o decizie a CNATDCU din același an, în care se dorea ca tezele mai vechi de 10-15 ani să nu mai poată fi analizate pe motiv că la acel moment nu ar fi existat norme care să reglementeze ce este plagiatul;

6. Profilul lui Popescu: în 2013, acesta a fost numit de către Alianța USL (PSD-PNL) manager al Spitalulului de Urgență ”Sf. Pantelimon” din București. În 2017, el a fost demis după ce un pacient a murit pentru că o asistentă medicală i-a făcut o făcut o transfuzie greşită. Un control de la Ministerul Sănănății a relevat, apoi, existenţa mai multor probleme în unitatea medicală, inclusiv de ordin managerial. Încheierea Alianței USL a fost aprobată în februarie 2011 de Consiliul Național al PSD, organism format din 751 de membri, printre care și Iordache, vicepreședinte al Organizației Județene Olt.

7. Există posibilitatea ca un politician arogant și acuzat deseori de incompetență să realizeze o teză onestă de doctorat. Mulți ar pune la îndoială o astfel de legătură la Iordache ”Altă întrebare”.

„Nu am luat în calcul să mă abțin pentru că lucrurile acolo erau foarte clare și acest lucru a fost văzut și de ceilalți membri ai comisiei. Nu mai sunt membru PSD din 2005-2006. Numirea ca manager la Pantelimon nu a avut sprijin din partea unui partid”

Prof. univ. Gheorghe Popescu