La începutul lui 2012, la câteva luni după ce liderul nord coreean Kim Jong Il fusese îngropat printr-o ceremonie funerară elaborată, mă găseam în biroul din Pyongyang al unui bărbat pe nume James Kim.
Summitul G7, al celor şapte țări cele mai industrializate (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA) s-a încheiat sâmbătă, în localitatea canadiană La Malbaie, cu unul din cele mai răsunătoare eșecuri din istoria sa.
Cu toate acestea, abia în martie 2014 a început să dea cu adevărat roade prietenia lui Orbán cu Kremlinul. Atunci, trupe ruseşti în uniforme fără însemne au invadat Peninsula Crimeea.
Pe măsură ce se desfăşurau negocierile secrete legate de contractul reactoarelor de la Paks, un val de imigranţi, fără precedent de la al Doilea Război Mondial, se înghesuiau la graniţele Europei.
Răspunsul a devenit repede clar. Orbán, acum prim ministru, s-a întors în Rusia în luna noiembrie a acelui an pentru o întâlnire cu Putin. Acolo, au discutat o problemă spinoasă pe care doar liderul rus ar fi putut-o rezolva.