„Cu fuziunea, sectorul nuclear poate fi o promisiune a viitorului ce ne oferă o energie nepoluantă, fără carbon, sigură și practic fără deșeuri", a afirmat președintele Emmanuel Macron, la ceremonia organizată la uzina ITER, în Saint-Paul-lès-Durance (Bouches-du-Rhône), potrivit AFP.
Proiectul internațional a fost lansat de un tratat din 2006 care reunește 35 de țări, respectiv întreaga Uniune Europeană (cu Marea Britanie), Elveția, China, Rusia, India, Japonia, Coreea de Sud și Statele Unite.
Fuziunea hidrogenului ar putea înlocui și energia nucleară: dacă fisiunea atomului produce deșeuri radioactive timp de zeci de mii de ani, fuziunea hidrogenului generează deșeuri radioactive de o activitate mult mai mică decât într-o centrală nucleară, a explicat Igor Le Bars, expert la Institutul de radioprotecție și siguranță nucleară (IRSN).
Un alt avantaj: combustibilii necesari acestei fuziuni, extrași din apă și litiu, sunt disponibili și pot asigura un parc de reactoare milioane de ani, un gram de combustibil producând aceeași energie ca opt tone de petrol.
În ultimele luni, mai multe componente ale acestui reactor experimental denumit "Tokamak" - cu înălțimea unui imobil de patru etaje și cântărind mai multe sute de tone - au fost trimise în Franța din India, China, Japonia, Coreea de Sud sau Italia.
Cel mai puternic magnet al ITER, cel care va iniția curentul electric în cadrul plasmei, ar putea ridica singur un portavion.
ITER ar putea produce prima plasmă la sfârșitul lui 2025 sau la începutul lui 2026 iar reactorul va atinge puterea maximă în 2035.
