Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a ținut o conferință de urgență, în care a declarat: „După evaluarea guvernului Statelor Unite, Republica Islamică Iran este responsabilă pentru atacurile care au avut loc în Golful Oman astăzi.
Această evaluare se bazează pe informații specifice, pe tipul de arme utilizate, iar nivelul de expertiză necesar pentru executarea unei astfel de operațiuni cum au fost recentele atacuri similare este caracteristic Iranului, niciun grup afiliat care operează în zonă nedispunând de resurse și de capacitatea de a acționa într-un asemena grad de sofisticare”, a subliniat Pompeo.
Liga Arabă a cerut o întrunire a Consiliului de Securitate al ONU pentru a se lua măsuri semnificative împotriva atacurilor petrolierelor din Golful Arabic.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat, după o întâlnire a Consiliului de Securitate al ONU, că „faptele trebuie stabilite și responsabilitățile trebuie clarificate”.
El a avertizat că lumea nu își poate permite „o confruntare majoră în regiunea Golfului”.
Exploziile de pe cele două tancuri petroliere vin la câteva săptămâni după ce alte patru au fost sabotate în portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite, într-un atac atribuit, de SUA, tot Iranului. Cele patru tancuri petroliere sabotate la Fujairah, aveau mine atașate, detonabile de la distanță, conform investigațiilor.
Publicația britanică Trade Winds, specializată în incidente maritime, scrie că una dintre navele atacate joi, Front Altair, un petrolier norvegian, a fost lovit de o torpilă în fața portului Fujairah.
Un atac cu torpilă reprezintă o escaladare periculoasă din partea Iranului, ce ar putea provoca un conflict direct între navele de război ale SUA, care au acordat ajutor navelor atacate, și Iran în Golful Persic.
Serviciile de informații americane au anunțat că atât cele două nave atacate joi, cât și celelalte patru atacate anterior, au fost sabotate de Gărzile Revoluționare Iraniene în cadrul unor „etape” de agresiune care vizează ținte petroliere din Golf și pe aliații americanilor, saudiți, israelieni și alte țări din Orientul Mijlociu.
Serviciile secrete israeliene consideră că această strategie agresivă este elaborată de șeful Al Qods, generalul iranian Qassem Soleimani, având ca scop să determine Administrația Trump să ridice sancțiunile dure asupra exporturilor de petrol ale Teheranului.
Atacul de joi din Golful Oman ar face parte din a doua etapă a strategiei, pentru că Washington nu a răspuns la primele atacuri.
Incidentele se întâmplă lângă Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a amenințat în repetate rânduri că o va închide, în cazul în care nu vor fi ridicate sancțiunile.
Strâmtoarea se află în apele teritoriale ale Iranului și Omanului. La cel mai îngust punct al acesteia, are o lățime de doar 33 de kilometri.
Lățimea benzii de transport în ambele direcții este de numai 3 kilometri. Intră în Golful Oman, de unde navele pot călători în restul lumii.
Strâmtoarea este privită ca un traseu internațional de tranzit. O treime din totalul petrolului comercializat pe mare, care reprezintă peste 20% din petrolul comercializat în întreaga lume, trece prin strâmtoare.
Producătorii majori de energie din OPEC, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit utilizează strâmtoarea pentru a exporta petrol în special în Asia, inclusiv China, Japonia, India și Coreea de Sud.
Strâmtoarea este folosită și pentru exportul de gaze naturale la nivel mondial, cu precădere din Qatar, cel mai mare producător de gaze naturale lichefiate din lume.
Orice afectează trecerea petrolierelor prin Ormuz afectează piețele globale de energie, crescând prețul țițeiului. Acest lucru se răsfrânge asupra consumatorilor, crescând prețul benzinei și al altor produse petroliere.
Modul în care guvernele din S.U.A. și Iran reacționează la această situație deosebit de critică va determina pacea sau războiul în Orientul Mijlociu, cu impact asupra întregii lumi.
Statele Unite au mutat recent mai multe forțe militare în regiune, care găzduiește deja Flota 5 a Marinei SUA în Bahrain și sediul central al comandamentului central al armatei americane de la vasta bază aeriană Al-Udeid din Qatar.
Liderul iranian a respins joi, chiar în timpul atacurilor, un mesaj din partea președintelui SUA, Donald Trump, transmis prin premierul japonez Shinzo Abe, aflat în vizită la Teheran.
Ayatollahul Ali Khamenei i-a spus lui Abe că nu îl consideră pe președintele Donald Trump demn de schimburi de mesaje.
„Nu am și nu voi avea niciun răspuns pentru el”, i-a declarat acesta prim-ministrului japonez. Mai mult, a afirmat că nu crede că Administrația Trump vrea „negocieri sincere” cu Teheranul.
Iranul a stabilit și pentru Europa un termen până la 7 iulie pentru a găsi noi condiții avantajoase pentru o înțelegere nucleară, după care și aceasta „va avea de suferit”.
Analiștii militari consideră că dacă SUA nu-și vor folosi puterea pentru a da o replică pe măsură Iranului, alți adversari, aliați ai Teheranului, ca Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong-un, vor urma exemplul lui Khamenei.
