Consiliul de Securitate al ONU a impus în 1992 mai multe sancţiuni Libiei, care refuza să-i extrădeze în Marea Britanie ori Statele Unite pe cei doi libieni acuzaţi de a fi la originea atentatului cu bombă comis în 1988 într-un avion american, deasupra oraşului scoţian Lockerbie.
Atacul a ucis 259 de pasageri şi membri ai echipajului, precum şi 11 persoane la sol, devenind atentatul cel mai sângeros comis vreodată pe teritoriul britanic.
Când preşedintele american Bill Clinton a cerut în 1995 sprijinul Marii Britanii pentru ca sancţiunile ONU să fie extinse, premierul britanic de la acea dată, John Major, i-a scris însă pentru a-l descuraja.
O serie de scrisori din 1995 şi 1996, declasificate miercuri de Arhivele naţionale britanice, arată că guvernul său era preocupat de impactul economic al extinderii sancţiunilor.
"Ministrul de externe a decis că nu trebuie să sprijinim Statele Unite în demersul lor", se poate citi într-o scrisoare a secretarului său, care invocă "o opoziţie puternică" a "Trezoreriei şi Ministerului Comerţului".
"Aceasta ar avea un impact direct asupra exporturilor britanice în Libia, a căror valoare a depăşit probabil 230 de milioane de lire în 1995, dintre care circa 100 de milioane de lire legate de sectorul petrolier", a declarat el.
În acea perioadă, guvernul de la Londra era de părere că noi sancţiuni nu i-ar schimba părerea liderului libian privind extrădarea cetăţenilor săi, arată scrisorile declasificate.
"Ne-ar plăcea să-i judecăm pe cei doi acuzaţi şi să obţinem condamnarea lor", explică un funcţionar al Ministerului de Externe într-o scrisoare adresată secretarului lui John Major, "dar probabilitatea ca Gaddafi să ni-i predea este infimă".
În cele din urmă, Bill Clinton a semnat în august 1996 o lege americană impunând sancţiuni firmelor străine care investeau masiv în Libia.
În 1999, Gaddafi i-a livrat pe cei doi suspecţi şi unul dintre ei, Abdelbaset Ali Mohamed al-Megrahi, a fost condamnat la închisoare pe viaţă în 2001, susţinând până la moartea sa, în 2012, că este nevinovat. Familia lui a sesizat între timp cea mai înaltă curte de apel din Scoţia şi aşteaptă verdictul la acest apel postum.
