Ministrul de externe român a subliniat necesitatea găsirii unei soluţii constructive de deblocare a situaţiei, în timp ce ministrul austriac a susţinut importanţa scăderii globale a numărului de migranţi care ajung în Austria şi a arătat că aşteaptă noi propuneri din partea Comisiei Europene.
Subiectul discuţiei a vizat aderarea României la spaţiul Schengen, în urma votului negativ exprimat de Austria în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022.
În cadrul întrevederii bilaterale, care a fost precedată şi de alte contacte între cei doi miniştri în cursul aceleiaşi zilei, precum şi de o discuţie telefonică în urmă cu două zile, ministrul Aurescu a reiterat, detaliat, poziţia părţii române referitoare la votul negativ al Austriei cu privire la Decizia de aderare a României la spaţiul Schengen (a se vedea comunicatul MAE din 8 decembrie, precizează MAE.
Ministrul Aurescu a subliniat necesitatea găsirii unei soluţii constructive de deblocare a situaţiei având în vedere că cetăţenii români sunt îndreptăţiţi pe deplin să beneficieze de drepturile apartenenţei la spaţiul Schengen.
Ministrul român de externe a arătat, din nou, că susţinerile părţii austriece referitoare la o posibilă implicare a României în generarea fluxului de migraţie ilegală către Austria, pe ruta Balcanilor de Vest, pe care România nu se află, nu corespund în niciun fel cu statisticile şi evaluările agenţiilor europene – Frontex, Europol şi Agenţia Uniunii Europene pentru Azil - precum şi cu rapoartele vizitelor recente de evaluare realizate în perspectiva deciziei de aderare la Schengen care au formulat aprecieri foarte pozitive cât se poate de clare la adresa modului în care România gestionează situaţia migraţiei ilegale.
Demnitarul român a evidenţiat că România a exprimat deschidere pentru preocupările Austriei privind creşterea migraţiei ilegale şi a avansat propuneri de sprijin şi cooperare, prin intermediul Ministerului de Interne în plan bilateral, cât şi la nivel european pentru adoptarea unor măsuri concrete. Aderarea la Schengen nu poate fi însă conectată artificial cu alte dosare de care România nu este responsabilă.
Aurescu a arătat că România a acţionat cu deschidere şi transparenţă în relaţia cu toţi partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a ţării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experţii UE şi ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie şi noiembrie 2022.
Totodată, ministrul de Externe a reiterat dezacordul ferm faţă de acuzaţiile lipsite de temei cu privire la aşa-zise presiuni sau rele tratamente aplicate firmelor austriece din România.
Ministrul român de externe a arătat că România va utiliza toate căile disponibile de deblocare a situaţiei create prin respingerea Deciziei privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi că este necesară din partea Austriei adoptarea unei atitudini constructive şi îndreptate spre cooperare şi reconsiderarea poziţiei sale, pentru depăşirea impasului creat prin votul exprimat în Consiliul JAI din 8 decembrie 2022.
Potrivit MAE, ”partea austriacă a reiterat aşteptările sale din partea Comisiei Europene, a agreat faptul că Planul de lucru propus deja de aceasta privind gestionarea migraţiei pe ruta Balcanilor de Vest este un prim pas în direcţia răspunsului la îngrijorările sale şi a susţinut importanţa scăderii globale a numărului de migranţi care ajung în Austria.
De asemenea, ministrul austriac a arătat că aşteaptă noi propuneri din partea Comisiei Europene.
Cei doi miniştri au convenit să continue să rămână în contact.
