Înaintea reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg, Karner a declarat că, deși s-au făcut progrese în controlul granițelor, „nu suntem încă la capătul drumului”.
Austria trântește „ușa Schengen” în nasul României. Karner: NEIN! Românii, umiliți iar de Viena
În ciuda presiunilor venite din partea Comisiei Europene și a altor state membre, Austria rămâne fermă pe poziții, refuzând extinderea Schengen pentru România.
România rămâne astfel blocată la porțile Schengen, în ciuda îndeplinirii criteriilor tehnice încă din 2011.
Refuzul repetat din partea Austriei a dus la frustrări atât în rândul oficialilor de la București, cât și în rândul cetățenilor români, care se simt umiliți de atitudinea Vienei, potrivit B1TV.
Presiunea europeană pentru aderare
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a făcut apel la miniștrii de interne ai UE să susțină aderarea României și Bulgariei la Schengen, afirmând că cele două țări au îndeplinit toate criteriile necesare.
În plus, premierul Ungariei, Viktor Orban, a pledat pentru integrarea completă a României în Schengen până la sfârșitul anului 2024.
Citește și: Orban dă cu pumnul în masă pentru aderarea la Schengen a României în 2024. Ultimatum dat Austriei
Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat că aderarea României la Schengen depinde de abilitatea autorităților române de a influența decizia Austriei, prin mutări strategice pe plan diplomatic.
Barna a explicat că România poate influența decizia Austriei privind Schengen printr-o abordare diplomatică mai fermă. El a descris negocierile ca pe „un joc de șah”, în care fiecare stat își joacă interesele naționale. Senatorul a sugerat că România trebuie să folosească toate instrumentele de care dispune pentru a constrânge Austria să susțină aderarea României la spațiul Schengen.
Citește și: Cum poate fi obligată Austria să ne lase în Schengen? Lecția pe care ne-o dau navetiștii din Ungaria
Cu toate acestea, poziția Austriei continuă să împiedice acest demers. Viena argumentează că fluxurile migratorii dinspre Balcani reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea UE și că este nevoie de mai mult timp pentru gestionarea migrației ilegale.
„Aderarea României la Schengen ține și de noi, de modul în care abordăm problema și de mutările pe care le facem în diplomație. Avem posibilitatea de a influența aceste decizii”, a declarat Tanczos Barna.
Citește și: România pierde duminică orice speranță la Schengen. Ce se întâmplă în Austria e unic în istorie
Datele FRONTEX contrazic Austria
În același timp, datele publicate de agenția europeană FRONTEX arată o scădere considerabilă a migrației ilegale în Europa, cu o reducere de 39% a trecerilor ilegale de frontieră în primele opt luni din 2024.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate pe rutele din Balcanii de Vest și Mediterana Centrală, iar România nu este considerată un punct vulnerabil în acest sens.
Principalele rute migratorii
Mediterana Centrală: Ruta cea mai activă către Uniunea Europeană a înregistrat o reducere de 64%, cu 41.250 de cazuri de treceri ilegale raportate.
Această scădere a fost influențată de măsurile preventive implementate de Tunisia, Libia și Turcia, precum și de acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu aceste state pentru gestionarea migrației.
Balcanii de Vest: Această rută a înregistrat una dintre cele mai mari reduceri, cu un număr de treceri neregulamentare scăzut cu 77%, ajungând la 14.669 de cazuri.
Mediterana de Est: În contrast, ruta Mediteranei de Est a cunoscut o creștere de 39%, cu 37.163 de treceri raportate. Contrabandiștii folosesc tot mai frecvent bărci rapide pentru a evita detectarea în insulele grecești.
Africa de Vest: Ruta către Insulele Canare a înregistrat o creștere fără precedent de 123%, cu peste 25.500 de sosiri înregistrate până la sfârșitul lunii august 2024.
Frontiera terestră estică: A cunoscut cea mai mare creștere procentuală, de 193%, cu 11.270 de cazuri de treceri ilegale. În mare parte din această zonă vin refugiații ucraineni care fug din calea războiului, migranți somalezi și sirieni.
Canalul Mânecii: Trecerea acestui traseu a înregistrat o creștere de 13%, cu 41.078 de detectări.
Naționalitățile predominante de migranți ilegali care ajung în Europa
Migranții ilegali provin în mare parte din Siria, Mali și Afganistan, Maroc, Ucraina.
