La New York se desfășoară reuniunea ministerială Apel la acțiune pentru Securitatea Alimentară Globală găzduită de Antony Blinken, care va organiza și întâlniri bilaterale, privind gestiunea crizei alimentare ce urmează să vină.
Indicii au arătat că prețurile la grâu au crescut cu peste 60% de la începutul anului.
Conform cifrelor Organizației Mondiale a Comerțului, în timpul pandemiei, UE, Argentina, Anguilla, Bolivia, Brazilia, Cambodgia, Columbia, Egipt, El Salvador, Polonia, România, Gambia, Indonezia, Mongolia, Macedonia de Nord, Serbia, Elveția și Uzbekistan au luat măsuri, inclusiv suspendarea exporturilor și ridicarea tarifelor la import.
Uniunea Economică Eurasiatică, care include Rusia, Kazahstan, Armenia, Belarus și Kârgâzstan, a interzis și exporturile multor produse agricole în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus.
Anul acesta, Rusia a interzis sau a limitat exporturile de zahăr, cereale și ulei, în timp ce Kazahstanul a interzis exporturile de grâu și făină până la 15 iunie.
China, a doua cea mai mare economie a lumii, a introdus și ea politici protecționiste.
Țara, care anterior interzisese exportul de îngrășăminte fosfatice, a început să-și crească stocurile de alimente, în special cereale.
Citește și
Putin, internat pentru a i se extrage lichid abdominal. Televiziunile folosesc colaje înregistrate
Lukașenko reintroduce pedeapsa cu moartea pentru „teroriștii” opozanți
Odată cu începutul războiului Rusia-Ucraina, Argentina a decis să oprească exporturile de ulei de soia și pulpă de soia.
Ucraina a interzis exporturile de grâu, porumb, ulei de floarea soarelui și îngrășăminte.
Ungaria a oprit exporturile de cereale; Algeria la ulei, zahăr și grâu; Egiptul - leguminoase, arahide, mazăre și fasole; Camerun orez, porumb; și India de grâu.
Indonezia, cel mai mare producător de ulei de palmier, a limitat exportul.
Politicile protecționiste riscă să provoace o criză în accesul la alimente, în special în Africa și Orientul Mijlociu, instituțiile de conducere făcând predicții negative despre comerțul mondial.
Banca Mondială intervine
Banca Mondială a anunțat că va cheltui 30 de miliarde de dolari în următoarele 15 luni pentru a aborda insecuritatea alimentară globală declanșată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Finanțarea urmărește să încurajeze producția de alimente și îngrășăminte, să îmbunătățească sistemele alimentare, să faciliteze un comerț mai mare și să sprijine gospodăriile și producătorii vulnerabili, potrivit unui comunicat al băncii.
Menționând că creșterea prețurilor la alimente are „efecte devastatoare” asupra celor mai săraci și vulnerabili, președintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat:
„Țările ar trebui să depună eforturi concertate pentru a crește oferta de energie și îngrășăminte, pentru a ajuta fermierii să crească plantațiile și randamentul culturilor și eliminarea politicilor care blochează exporturile și importurile, redirecționează alimentele către biocombustibili sau încurajează depozitarea inutilă”.
Declarația spune că banca pregătește noi proiecte în valoare de 12 miliarde de dolari pentru următoarele 15 luni pentru a sprijini agricultura, protecția socială pentru a amortiza efectele prețurilor mai mari la alimente și proiecte de apă și irigații, majoritatea resurselor fiind destinate Africii și Orientul Mijlociu, Europa de Est și Asia Centrală și Asia de Sud.
