Retragerea lui Joe Biden din cursa prezidențială, urmată de candidatura vicepreședintei sale, Kamala Harris, a dinamizat campania pentru alegerile din 5 noiembrie. Donald Trump a încetat să mai fie favoritul indiscutabil al cursei.
Citește și: Kamala Harris acceptă nominalizarea istorică a democraților: „Voi fi un președinte pentru toți”
Bătălia pentru America. Ce șanse are Kamala Harris să îl învingă pe favoritul Donald Trump?
Tabăra republicană și-a întețit atacurile la adresa contracandidatei, vizând inclusiv originea evreiască a soțului ei, ca și faptul că nu are copii (ea a adoptat, totuși, copiii soțului din prima căsătorie). Într-o întâlnire electorală, Donald Trump a pus sub semnul întrebării și faptul că Harris ar fi cu adevărat o persoană de culoare.
Citește și: Kamala Harris, „atac frontal” la Donald Trump: Vrea să instaureze dictatura din prima zi de mandat
O surpriză și nu prea
Dar de ce această reacție dură? Discursul de acum contrastează cu primele declarații ale lui Donald Trump de după tentativa de asasinat, în care chema la reconcilierea americanilor și părea că acceptă și înțelege diversitatea din cadrul societății.
Greu de crezut că nominalizarea Kamalei Harris a căzut ca un trăsnet în tabăra republicană. În mod sigur, era o mișcare pe care ei o anticipau. Imediat după dezbaterea din 28 iunie, încheiată dezastruos pentru președintele Joe Biden, candidatul republican spunea că democrații o vor promova pe Kamala Harris, care va fi mai ușor de învins.
Republicanii se așteptau, desigur, să se lupte cu Kamala Harris, dar probabil nu au luat în calcul impactul pe care urma să-l aibă această schimbare la vârful echipei democrate. După dezbaterea din iunie și mai cu seamă după tentativa de asasinat din 13 iulie, Donald Trump domina scena publică.
De partea cealaltă, derută și diviziune.
Situația s-a schimbat fundamental după mișcarea din tabăra democraților. Luminile reflectoarelor s-au întors către tabăra democrată. Kamala Harris a devenit noua atracție și impactul nominalizării ei a fost unul puternic în rândul unor categorii tradițional favorabile democraților: persoanele de culoare, femeile, tinerii. Sondajele s-au reechilibrat, anunțând o nouă sosire „la fotografie“ în 5 noiembrie.
Dar Joe Biden?
Una dintre principalele linii de atac ale republicanilor, imediat după nominalizarea Kamalei Harris, a fost aceea că, în calitate de vicepreședinte, ea a ascuns starea precară a șefului de la Casa Albă, faptul că el nu mai poate face față funcției. În definitiv, retragerea lui Biden din cursa prezidențială era tocmai un semn al incapacității acestuia.
Impactul nominalizării
Kamalei Harris a fost
unul puternic în rândul
unor categorii tradițional
favorabile democraților
Au existat voci care au indicat varianta retragerii totale a lui Joe Biden. Aceasta ar fi propulsat-o pe Kamala Harris direct în funcția de președinte al Statelor Unite, urmând a-i conferi o platformă mai bună pentru campania electorală.
Dar ar fi însemnat și o recunoaștere implicită a faptului că Joe Biden nu mai putea face față cerințelor funcției. Or, retragerea sa a vizat doar campania electorală , un exercițiu extrem de solicitant chiar și pentru o persoană mai tânără. Nu însă și atribuțiile de președinte al Statelor Unite.
O afacere venită la fix
Afacerea schimbului de deținuți cu Rusia, cel mai amplu din perioada de după Războiul Rece, a venit să confirme faptul că, marginalizat în politica internă a Statelor Unite, Joe Biden poate avea lucruri importante de spus în politica externă.
Acordul reprezintă o victorie importantă pentru administrația Biden și a fost îndelung negociat în ultimele luni, cu un efort susținut al agențiilor de informații și cu participarea efectivă a lui Joe Biden, alături de cancelarul german Olaf Scholz.
Potrivit unui oficial american citat de CNN, Scholz a fost de acord cu înțelegerea la începutul lunii iunie, după ce Biden i-a scris o scrisoare la sfârșitul lunii aprilie.
Rușii au fost de acord cu înțelegerea la mijlocul lui iulie. Berlinul a acceptat să-i dea drumul lui Vadim Krasikov, care, din 2019, se afla într-o închisoare germană pentru uciderea unui militant cecen în parcul Tiergarten din Berlin. Rusul fusese condamnat la închisoare pe viață în 2021. Doisprezece cetățeni germani, deținuți în Rusia și Belarus, s-au întors în cadrul acestui schimb.
Afacerea schimbului de prizonieri a fost o bună lovitură politică pentru tabăra democrată - Foto: Profimedia Images
Joe Biden a afirmat în mod repetat că obținerea eliberării corespondentului The Wall Street Journal, Evan Gershkovich, și a pușcașului marin Paul Wheelan reprezintă prioritățile sale.
Iată-l reușind atingerea obiectivului, într-un moment în care adversarii politici îi puneau la îndoială capacitățile fizice și mentale.
După cum relatează AFP, schimbul de prizonieri petrecut în Turcia la 1 august a fost rezultatul a luni de negocieri secrete tensionate conduse de Joe Biden, care s-au încheiat cu doar o oră înainte ca șeful de la Casa Albă să-și anunțe retragerea din campania prezidențială.
În discursul prilejuit de primirea deținuților eliberați, Joe Biden nu a scăpat ocazia de a-l înțepa pe candidatul republican, după ce i-a mulțumit cancelarului Olaf Scholz pentru cooperare. Șeful de la Casa Albă a insistat asupra importanței aliaților pentru America, peste tot în lume, spunând că, fără implicarea acestor aliați, deținuții din închisorile rusești n-ar fi putut reveni acasă. Un atac direct la tranzacționismul lui Donald Trump.
Afacerea schimbului de deținuți este, dincolo de aspectul umanitar, o victorie politică pentru tabăra democraților. Dar bătălia electorală este de-abia la început și finalul rămâne greu de prezis.
sh tump poate cistiga numai daca rusii isi vor baga iarasi coada in urnele americanilor