"Această restituire este o obligaţie solemnă. Suntem fericiţi că putem face asta pentru a remedia nedreptatea istorică care le-a adus aici", a declarat Lars-Christian Koch, director al instituţiei, într-un comunicat. Această decizie vine după înapoierea, de săptămâna trecută, către Noua Zeelandă, a două capete mumificate de maori.
În februarie, guvernul australian i-a solicitat Berlinului să repatrieze mumiile şi oasele aborigene care se află în colecţiile muzeului etnologic din 1880. O epocă în care scheletele acestor populaţii erau în mod regulat colectate, uneori după ce erau dezgropate, apoi duse în iniversităţi din Australia şi din lumea întreagă.
Din 2011, Canberra susţine indigenii în demersurile lor de a cere restituirea acestor rămăşiţe. Ceea ce nu a împiedicat guvernul să autorizeze distrugerea unora dintre siturile lor preistorice în iunie. În aprilie 2019, Germania a livrat rămăşiţele unui rege aborigen care se aflau la Munchen.
Peste tot în Europa şi în Statele Unite, instituţiile se confruntă cu probleme etnice pe care le pun conservarea şi expunerea de obiecte furate sau distruse fără autorizaţie. Cererile care vin din ţări africane, Senegal sau Benin, s-au înmulţit. Iar litigiile mai vechi s-au deschis, în special apelurile la repatrierea marmurei din Partenon de la British Museum către Grecia sau bustul lui Nefertiti de la Neues Museum din Berlin către Egipt, arată news.ro.
