Negocierile continuau luni pentru un acord de recuperare de 750 de miliarde de euro, iar președintele francez, Emmanuel Macron, era „extrem de optimist” că va ajunge la un compromis în ceea ce privește împărțirea împrumuturilor și subvențiilor, după ce a dat cu pumnul în masă la una dintre ședințe.
Șeful statului francez a criticat vehement comportamentul cancelarului austriac Sebastian Kurz, atunci când acesta s-a ridicat de la masa negocierilor pentru a răspunde la telefon. Conform unei surse, cancelarul austriac s-a simţit „ofensat" de remarcile preşedintelui Franţei.
De asemenea, Macron a criticat poziţia inflexibilă a premierului olandez Mark Rutte, liderul cel mai longeviv din Europa, după Angela Merkel, care a zădărnicit fondul ambițios de recuperare al blocului, poziție pentru care a și fost poreclit „Mr. Nu Nu NU.”
Premierul olandez este liderul opoziției față de fondul de recuperare, care implică un mix de subvenții în valoare de 500 de miliarde de euro și împrumuturi de 250 de miliarde de euro, finanțate de UE.
Conform mărturisirilor unor delegaţi, preşedintele francez şi-ar fi pierdut cumpătul de mai multe ori în timpul criticilor pe care le-a adus opozanţilor poziţiei sale.
„A dat cu pumnul în masă", a afirmat o sursă diplomatică.
Macron a susţinut că Franţa şi Germania sunt statele care urmează să „plătească pentru acest plan" şi că acestea „se luptă pentru interesele Europei atunci când austerii se dovedesc a fi egoişti şi nu fac concesii”.
El a subliniat că este pregătit mai degrabă să plece decât să încheie un acord prost.
Șeful Consiliului European, Charles Michel, urma să propună o revizuire în scădere a cotei granturilor în acest plan de relansare de 750 miliarde euro, la 350 miliarde subvenții și restul credite rambursabile.
Parisul și Berlinul au semnalat că nu acceptă o reducere a subvențiilor sub pragul de 400 miliarde.
Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca, aşa-numitul grup al ţărilor austere, au sugerat duminică seară, în reuniunea specială a Consiliului European de la Bruxelles, o scădere a valorii pachetului general de relansare economică de la 750 de miliarde de euro la 700 de miliarde de euro, în scopul deblocării discuţiilor dintre liderii statelor membre.
„Miza negocierii care are loc la Bruxelles este prezenţa Europei printre marile puteri mondiale în secolul al XXI-lea sau absenţa ei”, a atenţionat ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, referitor la negocierile tensionante care nu au produs niciun acord deocamdată.
Duminică , dineul a fost suspendat şi au avut loc reuniuni în încercarea de a se depăşi impasul, un maraton diplomatic, cu zeci de întâlniri în diverse formate.
Una dintre întâlniri a fost între șeful Consiliului European, Charles Michel, președintele Klaus Iohannis, premierul bulgar Boyko Borissov, premierul croat Andrej Plenkovic și premierul maltez Robert Abela.
Statele refractare discută între ele pentru a-şi coordona poziţiile, conform anunţului făcut de cancelarul austriac pe contul său de Twitter, unde a postat şi o fotografie a reuniunii.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit cu mai mulţi protagonişti pentru a încerca să găsească un compromis.
O altă problemă a summit-ului este legătura dintre finanțările europene și respectarea statului de drept, pentru prima oară înscris în bugetul UE. Ori, Polonia și Ungaria, care fac obiectul unor proceduri în cadrul UE pentru afectarea independenței justiției sau a drepturilor fundamentale, se opun ferm acestui principiu.
Președintele Klaus Iohannis s-a declarat duminică „moderat optimist” în privința șanselor ca liderii Uniunii Europene, reuniți în summit la Bruxelles, să ajungă la un acord asupra planului de relansare post-coronavirus.
