"Protocolul conţine măsuri ambiţioase pentru rezolvarea problemelor bilaterale deschise", a declarat şefa diplomaţiei bulgare, Teodora Ghenciovska.
Ea a precizat că Macedonia de Nord trebuie în primul rând să îşi modifice Constituţia prin adăugarea bulgarilor pe lista minorităţilor etnice recunoscute. În caz contrar, a precizat ea, nu se vor putea deschide toate capitolele de negociere în vederea aderării.
Reforma constituţională este un proces care poate dura "luni sau ani", a adăugat Ghenciovska, citată de AFP și Agerpres.
Comitetul reprezentanţilor permanenţi ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (COREPER) va examina începând de luni pachetul propus, care va fi înaintat apoi unei comisii interguvernamentale convocate de preşedinţia UE, asigurată în acest semestru de Cehia.
Ministrul de externe ceh Jan Lipavsky a comunicat pe Twitter că respectiva comisie va fi organizată "imediat ce va fi posibil".
Citește și
VIDEO Rusia construiește o nouă armă laser pentru a dezactiva sateliții străini
Turcia negociază militar exportul grânelor ucrainene, dar a permis Rusiei să le vândă pe cele furate
Omologul său macedonean, Bujar Osmani, a declarat după semnarea protocolului de la Sofia că este vorba de "o şansă istorică pentru noi ca Macedonia de Nord să înceapă negocierile cu UE, după 17 ani cu statutul de candidat".
Candidatura Macedoniei de Nord a fost blocată din 2005, mai întâi de către Grecia, care a făcut uz de dreptul de veto până în 2018.
Grecii au solicitat ca Fosta Republică Iugoslavă Macedonia să fie redenumită astfel încât să se evite confuziile cu provincia istorică greacă Macedonia. Apoi, din 2020, bulgarii au oprit la rândul lor procesul de aderare, din cauza unor diferende istorice şi culturale cu macedonenii.
Poziţia Bulgariei a împiedicat şi începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania, a cărei candidatură este legată de cea a Macedoniei de Nord.
Ghenciovska a arătat că, spre deosebire de guvernul macedonean, cel albanez va putea începe negocierile cu Bruxellesul imediat după conferinţa interguvernamentală.
AFP menţionează că Uniunea Europeană insistă asupra extinderii în Balcani, regiune a cărei importanţă strategică a crescut în contextul războiului din Ucraina.
Bulgaria şi Macedonia de Nord au acceptat recent o propunere de compromis făcută de Franţa, care a deţinut preşedinţia UE în primul semestru din 2022 şi a mediat între Sofia şi Skopje.
Bulgaria a renunţat la dreptul de veto în 24 iunie, cu condiţia respectării drepturilor bulgarilor din Macedonia de Nord şi a înscrierii acestora în Constituţia macedoneană.
Sofia consideră că locuitorii slavi din Macedonia de Nord sunt de origine bulgară, iar limba lor este un dialect al bulgarei.
O comisie istorică dezbate apartenenţa etnică a unor figuri istorice, a unor scriitori şi a altor artişti, pentru a modifica în mod corespunzător programele şcolare din cele două ţări implicate.
