"Acest gen de politici economice se decide în Europa, şi nu la Washington", a declarat preşedintele austriac, Alexander Van der Bellen, apropiat ecologiştilor, adăugând că nu vede "nicio legătură între afacerea Navalnîi şi Nord Stream 2".
"Este un lucru bun dacă avem o diversificare" în distribuţia de gaze ruseşti, a subliniat ulterior cancelarul conservator Sebastian Kurz.
Cei doi lideri s-au exprimat în faţa jurnaliştilor în prezenţa preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a efectuat o vizită oficială în Austria şi a denunţat din nou acest gazoduct, destinat să ocolească ţara sa, în conflict cu Rusia.
Compania petrolieră austriacă OMV participă cu 10 miliarde de euro la finanţarea acestui oleoduct, în curând încheiat, care urmează să lege Rusia de Europa de Vest pe sub Marea Baltică pentru a se adăuga primului gazoduct Nord Stream 1, operaţional din 2012.
Aleksei Navalnîi, considerat adversarul nr.1 al Kremlinului, s-a îmbolnăvit grav la 20 august. În Europa de Vest, unde a fost transferat, trei laboratoare au diagnosticat otrăvirea cu un agent neurotoxic din familia Noviciok, conceput în perioada sovietică în scopuri militare. Guvernul rus a negat orice responsabilitate în acest caz.
Statele Unite ameninţă cu sancţiuni firmele care participă la Nord Stream 2, la care se opun, de asemenea, Polonia, Danemarca şi ţările baltice.
Din cauza afacerii Navalnîi, Uniunea Europeană a evocat, la rândul său, posibile sancţiuni împotriva Rusiei, în timp ce Moscova, care nu vede nicio dovadă despre o tentativă de asasinat, refuză să deschidă o anchetă penală.
La rândul său, Germania nu a exclus îngheţarea lucrărilor la gazoductul Nord Stream 2.
