O cercetare schimbă ceea ce știam despre modul de formare al continentelor. Teoriile cunoscute spun că înițial continentele s-au format prin subducție într-un proces de tectonică similar cu cel de azi.
Citește și: S-a găsit ”secretul” tinereții fără bătrânețe. Acest proces poate ajuta adulții să trăiască mai mult
Potrivit noilor cercetări, continentele s-au născut într-un mod diferit față de cum îl știm.
Citește și: Nouă oameni de știință propun o nouă teorie a evoluției. Teoria lui Darwin, doar un exemplu
Cercetătorii de la Universitatea Curtin au stabilit un nou cadru de datare a evoluției Pământului, inclusiv a formării continentelor și a depozitelor minerale.
Cercetarea care schimbă ceea știm despre formarea Pământului. S-a întîmplat acum 3 miliarde ani
Cercetarea, publicată în Earth Science Reviews, a studiat abundentele depozite de minereuri de plumb-zinc din Australia împreună cu o vastă bază de date globală și a determinat că acum 3,2 miliarde de ani a fost un punct critic în istoria Pământului, când Pământul a trecut de la o structură de tip "layer-cake" la un mod de remixare, posibil determinată de începutul tectonicii plăcilor la scară globală, un proces care domină și astăzi sistemul Pământului.
Cercetătorul principal, Dr. Luc Doucet de la Grupul de Cercetare a Dinamicii Pământului de la Curtin, profesorul Zheng-Xiang Li, a declarat că una dintre principalele întrebări la care au urmărit să răspundă a fost momentul în care s-au format pentru prima dată continentele așa cum le cunoaștem astăzi, potrivit curtin.edu
"Pentru a răspunde la această întrebare, a trebuit să determinăm momentul în care compoziția crustei continentale a început să difere în mod semnificativ de cea a mantalei terestre din care a fost extras materialul continental", a declarat Dr. Doucet.
"Provocarea a constat în faptul că trebuie mai întâi să înțelegem cum a evoluat mantaua Pământului de la impactul de formare a Lunii Uriașe de acum 4,5 miliarde de ani, când un asteroid gigantic s-a ciocnit cu proto-Pământul și a modificat nucleul și mantaua Pământului. Trebuie să reconciliem această teorie bine stabilită cu compoziția mantalei actuale.
Am folosit compozițiile izotopice ale plumbului din eșantioane de roci din spațiu și timp, inclusiv meteoriți primitivi care s-au format în același timp cu sistemul solar și diverse componente ale straturilor Pământului, pentru a reconstrui evoluția mantalei terestre", a spus profesorul.
Câmpul de cercetare - Australia
Co-autorul Dr. Denis Fougerouse, de la Școala de Științe Pământene și Planetare de la Curtin, a declarat că acum pot compara evoluția mantalei Pământului cu cea a continentului, folosind măsurători din depozitele mari de plumb-zinc, cunoscute pentru urmărirea compoziției crustei continentale de-a lungul timpului, iar Australia este înzestrată cu abundență de astfel de depozite.
"Australia are o cantitate estimată de 52 de miliarde de tone de minereu de plumb-zinc, ceea ce o face să fie a doua cea mai mare rezervă din lume, imediat după China. Acestea variază de la o vechime de până la 3,4 miliarde de ani în regiunea Pilbara din Australia de Vest până la depozite relativ tinere, de 285 de milioane de ani, ceea ce le face perfecte pentru studiul nostru", a declarat Dr. Fougerouse.
Coautorul său, Dr. Hugo Olierook, de la Centrul John de Laeter de la Curtin, a adăugat că analiza echipei a arătat că depozitele de plumb-zinc au început să prezinte diferențe semnificative față de mantaua Pământului în urmă cu aproximativ 3,2 miliarde de ani.
"Această perioadă este considerată a fi punctul în care tectonica plăcilor a început să fie motorul dominant al formării continentelor pe Pământ. Pământul este singura planetă din sistemul nostru solar care are tectonică în plăci și, poate nu întâmplător, singura planetă capabilă să găzduiască viața", a declarat Dr. Olierook.
Un produs derivat al acestei cercetări revoluționare este faptul că cercetătorii vor trebui să calibreze vârstele radiometrice pe care le-au dobândit pentru datarea evoluției Pământului și a evenimentelor de mineralizare în viitor, folosind curbele sistemului izotopic de uraniu-plumb nou stabilit de către grupul Curtin.