De ce apare acum, când există o adevărată competiție pe piața reactoarelor nucleare, un serial, fie și „mini“, despre dezastrul de la Cernobîl, petrecut în 1986?
Cunoscutul corespondent de război rus Dmitri Steșin a publicat în Komsomolskaya Pravda ipoteza sa: „Seria HBO a fost filmată pentru a sabota vânzările de tehnologie în energia nucleară de către compania rusă de stat Rosatom.“
Această teorie a conspirației are și o doză minimă de adevăr. Există un precedent: filmul „China Syndrome“, lansat pe 16 martie 1979.
Filmul tratează ipoteza, ascunsă marelui public, dar descoperită de un reporter și un cameraman, că nimic nu poate opri un reactor ce începe să se topească, iar componentele sale active sapă în sol până ajung... în cealaltă parte a lumii, în China.
La două săptămâni de la lansarea filmului, s-a petrecut accidentul de la uzina nucleară Three Mile Island din Pennsylvania, catalogat ca nivel 5 din 7. James Bridges nu avea de unde să știe ce se va întâmpla, dar filmul său urmat de accidentul real au ținut pe loc timp de câteva decenii industria nucleară din America.
Miniseria „Cernobîl“ este copilul scenaristului Craig Mazin. Sau mai degrabă, după cum el însuși spune, obsesia sa. După serialul epic de mare impact la public „Urzeala tronurilor“, miniseria „Cernobîl“ trebuia să fie un moment de respiro la HBO.
Însă cele cinci părți ale seriei s-au transformat, treptat, într-un fenomen. Numărul de spectatori a crescut spectaculos, iar problema siguranței nucleare a apărut din nou în societatea civilă. De ce?
Pentru că filmul surprinde un risc mult mai subtil, dar cu atât mai mare, care nu ține de defecțiunile inerente ce pot apărea la o centrală nucleară, ci de atitudinea celor care gestionează o criză nucleară.
Citiți dosarul integral despre accidentul de la Cernobîl
Moscova: „CIA a provocat dezastrul nuclear!“
Când realitatea bate ficțiunea, respecți realitatea
