Efortul nuclear chinez precede cu mult invazia Ucrainei de către Rusia, dar modul în care SUA a condus sancțiunile în urma acestui război a întărit decizia Beijingului de a pune un accent mai mare pe dezvoltarea armelor nucleare ca element de descurajare.
Liderii chinezi văd un arsenal nuclear mai puternic ca o modalitate de a descuraja SUA să se implice direct într-un potențial conflict cu privire la Taiwan, scrie hongkong.com.
La scurt timp după ce a devenit președintele Comisiei Militare Centrale în 2012, viitorul președinte chinez de atunci, Xi Jinping, a declarat că Forța de rachete a Armatei Populare de Eliberare (PLA) este „un pilon strategic al statutului de mare putere al Chinei”.
Anul trecut, el a reafirmat această declarație, ordonând PLA să „accelereze construcția unor capacități de descurajare strategică avansată”, care să constituie o forță nucleară capabilă să rivalizeze cu arsenalul oricărei alte țări.
Citește și
VIDEO Nicolae Ciucă este noul președinte al PNL. A obținut 1.600 de voturi. Scurtă biografie
Stoltenberg, pentru The Telegraph: NATO plănuieşte o prezenţă militară permanentă la frontieră
Amenințarea reprezentată de armele nucleare a fost în centrul atenției în ultima vreme. La scurt timp după ce și-a lansat invazia în Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, președintele rus Vladimir Putin a ordonat forțelor nucleare ale țării sale să intre în alertă.
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat recent că „perspectiva unui conflict nuclear, cândva de neconceput, este acum din nou în sfera posibilităților”.
Cu 350 de focoase, arsenalul nuclear al Chinei este al treilea ca mărime din lume, după Rusia și Statele Unite.
Potrivit unei previziuni a Departamentului de Apărare al SUA, numărul focoaselor nucleare al Chinei ar putea ajunge la peste 1.000 până în 2030.
