Secţiile de votare pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din Taiwan, pe care China le-a calificat drept o opţiune între război şi pace, s-au deschis sâmbătă, 13 ianuarie 2024, scrutinul având loc în timp ce Beijingul sporeşte presiunea pentru a convinge insula să-i accepte suveranitatea, relatează News.ro, citând Reuters.
China, cu ochii pe Taiwan. Au început alegerile prezidențiale și parlamentare. Război sau pace?
Taiwanul a fost o poveste de succes democratic de când au avut loc primele alegeri prezidenţiale directe în 1996, punctul culminant al deceniilor de luptă împotriva guvernării autoritare şi a legii marţiale.
Partidul Democrat Progresist (DPP) de guvernământ, care susţine identitatea separată a Taiwanului şi respinge pretenţiile teritoriale ale Chinei, speră să obţină un al treilea mandat la Preşedinţie cu candidatul său, actualul vicepreşedinte Lai Ching-te.
Citește și: 10 trilioane $, 10% din PIB-ul global, costul unei invazii în Taiwan. Plătește China acest preț?
Adresându-se reporterilor din oraşul sudic Tainan înainte de a vota, Lai a încurajat oamenii să voteze.
„Fiecare vot contează, deoarece aceasta este democraţia din Taiwan, câştigată cu greu”, a declarat el.
DPP, KMT sau TPP?
Cele trei partide principale din Taiwan care participă la alegeri sunt Partidul Democrat Progresist (DPP), aflat la putere, Kuomintang (KMT) şi Partidul Popular din Taiwan (TPP), înfiinţat abia în 2019.
DPP deţine în prezent majoritatea în parlament, cu 63 de locuri. KMT are 38 de locuri, iar TPP are 5.
DPP susţine identitatea separată a Taiwanului faţă de China şi respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului, afirmând că doar poporul taiwanez poate decide viitorul său.
KMT, care a condus în China înainte de a se refugia în Taiwan după ce a pierdut un război civil cu comuniştii în 1949, favorizează legături strânse cu China, dar neagă cu tărie că ar fi pro-Beijing. KMT susţine poziţia conform căreia Taiwanul şi China aparţin unei singure Chine, dar fiecare parte poate interpreta ce înseamnă acest lucru, o poziţie bine primită de Beijing.
Citește și: Vestea năucitoare pe care Xi Jinping i-a dat-o lui Biden despre Taiwan. Șeful SUA, fără replică
TPP doreşte, de asemenea, să se reangajeze cu China.
Mai multe alte partide mici, precum Partidul pentru Construirea Statului Taiwan, pro-independenţă, şi Partidul Nou, în mod deschis pro-China, candidează, de asemenea, la alegerile parlamentare, dar este puţin probabil să obţină locuri.
Cine va fi noul președinte al Taiwanului
Trei persoane candidează pentru funcţia de preşedinte: actualul vicepreşedinte Lai Ching-te - cunoscut pe scară largă şi sub numele său englezesc William - din partea DPP, primarul oraşului New Taipei, Hou Yu-ih, din partea KMT, şi fostul primar al oraşului Taipei, Ko Wen-je, din partea TPP.
Lai a condus aproape constant sondajele de opinie în perioada premergătoare votului. Nu s-a permis publicarea de noi sondaje de opinie începând cu data de 3 ianuarie, în conformitate cu legea electorală.
Noul preşedinte îşi va prelua funcţia la 20 mai.
Mandatul prezidenţial este de patru ani, iar un preşedinte poate îndeplini cel mult două mandate consecutive.
Preşedintele taiwanez este comandantul suprem al armatei, numeşte premierul, care formează apoi un cabinet, şi promulgă legile.
Secţiile de vot sunt deschise între orele locale 8.00 şi 16.00 (2:00 - 10:00, ora României).
Presa din Taiwan va oferi predicţii, bazate pe primele numărători de voturi, despre cine a câştigat, în prima parte a serii.
Candidatul câştigător şi cel învins vor recunoaşte sau vor accepta victoria mai târziu în cursul serii, deşi acest lucru depinde de cât de strâns este votul sau dacă există vreo dispută cu privire la numărul de voturi.
Comisia Electorală Centrală va anunţa rezultatele oficiale abia mult mai târziu în cursul serii, moment în care este probabil ca cel care a pierdut să-şi fi recunoscut deja înfrângerea.
Votul se exprimă personal, prin înscrierea unui semn în dreptul candidatului preferat pe o foaie de hârtie, la secţiile de votare desemnate, adesea şcoli.
Nu există vot prin corespondenţă, vot anticipat, vot prin procură sau vot electronic.
Buletinele de vot sunt numărate manual şi fiecare vot este afişat pentru a fi examinat public înainte de a fi numărat.
În cazul alegerilor prezidenţiale, câştigătorul are nevoie doar de o majoritate simplă pentru a câştiga. Nu există un al doilea tur de scrutin.
Pentru parlament, numit în mod oficial Yuanul Legislativ, fiecare alegător are două buletine de vot, unul pentru candidatul din districtul său local şi celălalt pentru un partid. Există un total de 113 locuri în Yuanul Legislativ, dintre care 73 sunt alese prin majoritate simplă în circumscripţii electorale definite. În acest caz, alegătorii votează pentru un candidat. Există de asemenea 34 de locuri alocate proporţional fiecărui partid. În acest caz, alegătorii votează pentru un partid.
Un partid trebuie să obţină cel puţin 5% din totalul voturilor pentru a obţine locuri în Yuanul Legislativ.
Şase locuri sunt rezervate pentru populaţia indigenă din Taiwan.
Yuanul Legislativ este principalul organ legislativ. Mandatul unui membru al Yuanului Legislativ este de patru ani. Noii legislatori îşi vor prelua mandatul la 1 februarie.
Aproximativ 19,5 milioane de cetăţeni taiwanezi sunt eligibili pentru a vota, dintr-o populaţie de peste 23 de milioane de locuitori.
Alegătorii trebuie să aibă împlinită vârsta de 20 de ani.
Prezență record, la alegerile din 2020
La ultimele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din 2020, prezenţa la vot a fost de aproape 75%.
Taiwanul s-a aflat sub legea marţială până în 1987 şi a organizat primele alegeri prezidenţiale directe abia în 1996, punctul culminant al unor decenii de luptă pentru democraţie şi pentru a pune capăt regimului autoritar.
